Anul pe scurt

În 2023, BCE și-a consolidat progresele în combaterea inflației în zona euro. La începutul anului, inflația totală încă se situa aproape de nivelurile maxime. Deși erau în curs de atenuare, efectele negative generate de șocurile anterioare la nivelul ofertei și al cererii încă alimentau creșterea prețurilor. Două evoluții importante au creat însă premisele unei scăderi pronunțate a inflației pe parcursul anului.

În primul rând, efectele șocurilor anterioare au început să se estompeze. Prețurile produselor energetice s-au redus abrupt, după salturile înregistrate ca urmare a războiului nejustificat dus de Rusia în Ucraina, iar blocajele la nivelul ofertei pe plan mondial s-au diminuat în continuare. De remarcat că jumătate din scăderea inflației în 2023 a fost determinată de ajustarea prețurilor produselor energetice. În al doilea rând, BCE a continuat să înăsprească politica monetară, ceea ce a contribuit, de asemenea, la diminuarea inflației prin temperarea cererii. În total, în perioada ianuarie-septembrie, am majorat ratele dobânzilor cu încă 200 puncte de bază.

Astfel, am continuat să urmăm o abordare bazată pe date în luarea deciziilor privind ratele dobânzilor, având în vedere mediul caracterizat de incertitudini pronunțate. Pentru a calibra cu precizie nivelul până la care ratele trebuiau majorate, am introdus trei criterii: perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. Până în luna septembrie, am constatat că perspectivele inflației se îmbunătățeau, iar politica monetară se transmitea de o manieră solidă. Cu toate acestea, inflația de bază se menținea ridicată, iar presiunile din surse interne asupra prețurilor erau puternice.

Pe baza acestor evoluții, am decis că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, dacă vor fi menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. În același timp, ne-am angajat să menținem ratele la aceste niveluri atât timp cât este necesar, continuând totodată să urmăm o abordare bazată pe date, cu utilizarea acelorași criterii, pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia.

În paralel, am devansat normalizarea bilanțului Eurosistemului pentru a asigura menținerea acestuia în concordanță cu orientarea generală a politicii noastre. Bilanțul s-a diminuat cu peste 1 000 de miliarde EUR în 2023, această reducere fiind determinată în mare parte de rambursările scadente și anticipate în cadrul operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung. De asemenea, pe parcursul anului am încheiat reinvestirile în cadrul programului nostru de achiziționare de active. În luna decembrie am anunțat și eliminarea treptată a reinvestirilor în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie.

Pe măsură ce consolidam progresele în combaterea inflației, am avansat și în activitatea privind luarea în considerare a riscurilor climatice în cadrul atribuțiilor noastre. În luna martie, am publicat primele informații financiare legate de schimbările climatice cu privire la deținerile Eurosistemului de titluri emise de sectorul corporativ. Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon aferente reinvestirilor activelor noastre corporative a scăzut cu aproximativ două treimi în cele 12 luni ulterioare începerii, în luna octombrie 2022, a reinvestirilor orientate către emitenți cu performanțe climatice mai bune.

În 2023 am înregistrat progrese considerabile într-un alt domeniu esențial pentru activitatea noastră: plățile. Am lansat în luna martie noul nostru sistem de plăți de mare valoare T2. Acesta contribuie la armonizarea și eficiența piețelor financiare europene, introducând un nou sistem de decontare pe bază brută în timp real, ce înlocuiește sistemul TARGET2 care a funcționat din anul 2007 și eficientizează gestionarea lichidității în banii băncii centrale.

Am lansat, de asemenea, etapa de pregătire a proiectului aferent euro digital. Această etapă a început în luna noiembrie după o etapă de investigare fructuoasă, de doi ani, și va pune bazele pentru o eventuală emisiune a monedei euro digitale. O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci l-ar completa. Numerarul rămâne cel mai utilizat mijloc de plată în rândul cetățenilor zonei euro, marea majoritate a acestora considerând că este important să aibă opțiunea de a efectua plăți cu numerar.

Acesta este, în parte, motivul pentru care BCE pregătește o nouă serie de bancnote euro, cel mai tangibil și vizibil simbol al unității europene. Consiliul guvernatorilor a selectat „Cultura europeană” și „Râuri și păsări” ca fiind două posibile teme pentru noua serie, pe baza rezultatelor a două sondaje publice din vara anului 2023. Privind în perspectivă, cetățenii europeni vor avea posibilitatea de a-și exprima preferințele cu privire la o listă scurtă cu variante de concepții grafice. În 2026 se preconizează că BCE va lua o decizie referitoare la concepțiile grafice finale.

Într-un an care a marcat cea de-a 25-a aniversare a BCE, am sărbătorit intrarea Croației în zona euro. Ca urmare a adoptării euro de către Croația în luna ianuarie, numărul țărilor din zona euro a ajuns la 20, dublându-se aproape față de momentul lansării monedei unice. Expansiunea zonei euro reflectă menținerea atractivității uniunii noastre monetare într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă. În 2023, susținerea pentru moneda euro în rândul populației a continuat să se situeze aproape de niveluri record.

Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără eforturile deosebite depuse de membrii personalului BCE și fără devotamentul de care au dat dovadă față de misiunea noastră: menținerea stabilității prețurilor pentru cetățenii din zona euro. Este o onoare să mă aflu în fruntea lor și a acestei instituții.

Frankfurt pe Main, aprilie 2024

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Inflația scade puternic, pe măsură ce întărirea politicii monetare a BCE continuă să fie transmisă de o manieră solidă

Economia mondială a înregistrat o evoluție peste așteptări în anul 2023, continuând să crească într-un ritm moderat. Expansiunea s-a datorat în principal creșterii economice consemnate de economiile de piață emergente și de Statele Unite, majoritatea celorlalte economii avansate fiind mai puternic afectate de condițiile restrictive de finanțare și de incertitudinea geopolitică considerabilă. Inflația globală s-a redus semnificativ în condițiile în care prețurile materiilor prime energetice au scăzut, în timp ce presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază s-au menținut ridicate. Euro s-a consolidat în termeni efectivi nominali și față de dolarul SUA.

În zona euro, creșterea economică a scăzut în 2023. Sectorul industrial a fost afectat în mod deosebit de condițiile mai restrictive de finanțare, de costurile ridicate de producție și de cererea globală scăzută, în timp ce sectorul serviciilor a continuat să fie inițial susținut de efectele persistente ale redeschiderii economiei după pandemie. Deși înăsprirea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE a fost transmisă de o manieră solidă la nivelul economiei, piața forței de muncă a rămas destul de rezilientă. Autoritățile guvernamentale din zona euro au continuat să retragă treptat măsurile de sprijin adoptate în contextul pandemiei și al șocurilor asociate prețurilor produselor energetice și inflației, anulând parțial relaxarea fiscală anterioară. Inflația totală a scăzut puternic în zona euro, în special ca urmare a intrării dinamicii prețurilor produselor energetice în teritoriu negativ, pe măsura inversării creșterilor semnificative ale prețurilor produselor energetice din 2022. Inflația de bază a început, de asemenea, să se tempereze, susținând procesul dezinflaționist general și reflectând atenuarea impactului șocurilor anterioare și efectele tot mai vizibile ale întăririi politicii monetare. Cu toate acestea, presiunile din surse interne asupra prețurilor au înlocuit presiunile externe drept cei mai importanți factori inflaționiști, în condițiile în care piața forței de muncă a sprijinit creșterea puternică a salariilor nominale, lucrătorii căutând să compenseze pierderile anterioare ale puterii de cumpărare induse de inflație.

1.1 Activitatea economică globală a crescut într-un ritm moderat, în timp ce inflația totală a scăzut

Economia mondială a continuat să crească într-un ritm moderat în 2023, dinamica menținându-se, în linii mari, la același nivel ca și în 2022, respectiv la 3,5% (Graficul 1.1)^[1]. Deși modestă din perspectivă istorică, creșterea economică a fost mai mare decât se preconizase la începutul anului, susținută de piețele puternice ale forței de muncă și de cererea solidă de servicii, în pofida întăririi continue a politicii monetare^[2]. Principalul motor al economiei mondiale a fost activitatea economiilor de piață emergente și a Statelor Unite, în majoritatea celorlalte economii avansate condițiile restrictive de finanțare și efectele prelungite ale factorilor geopolitici asupra prețurilor produselor energetice afectând mai semnificativ cererea. În Statele Unite, economia a fost mai rezilientă decât s-a anticipat, pe seama cererii interne robuste și a pieței solide a forței de muncă. Turbulențele consemnate de sectorul financiar din SUA la începutul anului nu au avut un impact macroeconomic semnificativ. În China, redresarea economică consemnată la începutul anului, în urma relaxării în decembrie 2022 a măsurilor extrem de restrictive luate în contextul pandemiei, a fost stopată de o nouă criză în sectorul imobiliar rezidențial, precum și de nivelul scăzut al cererii interne și externe. Cu toate acestea, economia chineză a atins ținta de creștere economică de aproximativ 5% anunțată de guvern.

Graficul 1.1

PIB mondial și compoziția acestuia

a) Creșterea PIB real mondial	b) Structura creșterii economice globale
(variații procentuale anuale)	(contribuții exprimate în puncte procentuale)

Schimburile comerciale internaționale au avut o evoluție modestă în anul 2023, în condițiile în care dinamica importurilor a încetinit la 1,2%, cu mult sub rata de creștere de 5,5% din anul precedent și sub media prepandemică de 3,1%^[3]. Încetinirea a reflectat trei tendințe majore. În primul rând, cererea de servicii a revenit în prim plan în defavoarea cererii de bunuri la nivel mondial, în condițiile eliminării complete a restricțiilor legate de pandemie. În al doilea rând, consumul, care se bazează în general mai puțin pe importuri decât investițiile, și-a majorat ponderea în cererea internă. În al treilea rând, economiile de piață emergente, în care comerțul reacționează mai puțin la schimbările la nivelul activității economice, au avut o contribuție mai mare la activitatea economică globală în 2023. În pofida înmulțirii barierelor comerciale și a rezultatelor sondajelor de afaceri care sugerează o posibilă relocare a lanțurilor de valoare adăugată, numărul dovezilor privind fragmentarea fluxurilor comerciale agregate a rămas până în prezent limitat.

Inflația anuală măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC) în țările membre OCDE, cu excepția Turciei, a scăzut față de nivelurile înalte consemnate pe parcursul anului 2023, pe seama reducerii prețurilor produselor energetice, până la 3,9% în luna decembrie. Pe ansamblul anului 2023, aceasta s-a situat la 5,3%, față de 7,3% în anul 2022 (Graficul 1.2, tabloul a). Tot în scădere a fost și inflația exclusiv produse energetice și alimente, dar într-o măsură mult mai mică, indicând faptul că presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază s-au menținut puternice și generalizate. Acest fapt a fost evident în special în economiile avansate, în care condițiile restrictive pe piețele forței de muncă au contribuit la ritmuri alerte de creștere a salariilor, astfel încât inflația la nivelul serviciilor a fost mai persistentă (Graficul 1.2, tabloul b).

Graficul 1.2

Ratele inflației totale și ale inflației de bază în țările OCDE

a) Inflația totală și componentele sale	b) Inflația în economiile de referință
(variații procentuale anuale; date lunare)	(variații procentuale anuale; date lunare)

Prețurile materiilor prime energetice au scăzut pe parcursul anului 2023, ca urmare a diminuării cererii. Prețurile petrolului s-au redus cu 4%, în condițiile în care cererea scăzută de petrol din partea economiilor avansate a prevalat, ca efect, asupra cererii în creștere, pe fondul relaxării măsurilor de izolare din China. Cererea diminuată de petrol a dominat și efectele restrângerii ofertei de către grupul OPEC+, precum și riscurile pe partea de ofertă generate de factori geopolitici, inclusiv sancțiunile împotriva Rusiei și conflictul din Orientul Mijlociu. Reducerea prețurilor gazelor naturale pe plan european a fost substanțial mai mare, întrucât aceste prețuri și-au continuat declinul inițiat spre finalul anului 2022, scăzând cu încă 58% în cursul anului 2023. Consumul european de gaze naturale s-a menținut sub cotele istorice, ca urmare a scăderii cererii industriale, reducerii consumului de gaze naturale la nivelul gospodăriilor populației și a condițiilor meteorologice blânde în lunile de iarnă. Aprovizionarea constantă cu gaze naturale lichefiate (GNL) a permis, de asemenea, țărilor europene să înceapă sezonul de încălzire cu stocurile complet refăcute. În pofida unei mai mari stabilități pe piața europeană a gazelor naturale față de anul anterior, riscurile la nivelul ofertei, precum grevele de la terminalele GNL din Australia, au continuat să genereze perioade de volatilitate ridicată a prețurilor, ilustrând senzitivitatea pieței europene a gazelor naturale pe durata tranziției de la importurile de gaze din Rusia.

Euro s-a apreciat atât în termeni efectivi nominali (+3,9%), cât și față de dolarul SUA (+3,4%) conform datelor statistice la sfârșitul anului, în contextul unor fluctuații însemnate pe parcursul acestuia. Evoluția cursului de schimb a fost influențată în principal de așteptările pieței, ca urmare a modificărilor politicilor monetare și a perspectivelor economice volatile. Susținut inițial în primul semestru al anului de ameliorarea condițiilor macroeconomice din zona euro și de înăsprirea mai accelerată a politicii monetare, euro a început să piardă teren în fața dolarului SUA la jumătatea lunii iulie. Întărirea dolarului, care a fost generalizată, a fost pusă pe seama evoluțiilor favorabile neprevăzute ale indicatorilor economici și a așteptărilor pieței cu privire la o orientare mai restrictivă a politicii monetare pe o perioadă mai îndelungată în Statele Unite. Reevaluarea acestei conduite către finalul anului, în contextul diminuării ratelor inflației, a condus la o nouă apreciere a euro. În ceea ce privește monedele principalilor parteneri comerciali, euro a înregistrat o apreciere semnificativă față de lira turcească, rubla rusească, yenul japonez și coroana norvegiană. Cu toate acestea, a consemnat o depreciere în raport cu lira sterlină, francul elvețian și zlotul polonez.

Riscurile majore la adresa perspectivelor de creștere economică la nivel global au vizat, la finele anului 2023, o nouă escaladare a tensiunilor geopolitice, decelerarea mai rapidă a economiei Chinei și presiuni inflaționiste mai persistente care ar necesita înăsprirea peste așteptări a politicii monetare. Materializarea acestor riscuri ar conduce la restrângerea activității economice pe plan mondial. Totodată, piețele de mărfuri internaționale s-au menținut deosebit de senzitive la riscurile pe partea ofertei care, la rândul lor, ar putea alimenta inflația și limita creșterea economiei mondiale în anul curent.

1.2 Activitatea economică stagnează în zona euro

PIB real al zonei euro a crescut cu 0,4% în 2023, după o majorare cu 3,4% în 2022 (Graficul 1.3). Creșterea economică a reflectat contribuții pozitive din partea cererii interne și a exporturilor nete. Variația stocurilor a avut un impact inhibitor. La sfârșitul anului, producția din zona euro s-a situat cu 3,0% peste nivelul înregistrat înainte de pandemie (în trimestrul IV 2019) și cu 1,4% peste nivelul consemnat în trimestrul I 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Încetinirea creșterii economice în 2023 s-a datorat în mare măsură repercusiunilor economice ale războiului, care s-au manifestat diferit de la o țară la alta, reflectând structurile economice specifice ale acestora. Dacă sectorul industrial a fost afectat în mod deosebit de înăsprirea politicii monetare, de prețurile ridicate ale produselor energetice și de încetinirea cererii la nivel mondial, sectorul serviciilor a rezistat relativ bine, beneficiind în continuare de efectele redeschiderii postpandemice a economiei. Cu toate acestea, spre finele anului, temperarea dinamicii activității economice s-a generalizat, în condițiile în care impactul generat de majorarea ratelor dobânzilor s-a propagat la diferite sectoare, alături de efectele de contagiune de la sectorul industrial aflat în scădere la servicii.

Graficul 1.3

PIB real al zonei euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Ritmul de creștere a consumului privat s-a atenuat semnificativ în 2023. În prima jumătate a anului s-a înregistrat o stagnare în condițiile în care diminuarea continuă a cheltuielilor cu bunurile, reflectată de volumul comerțului cu amănuntul (Graficul 1.4), a compensat cererea încă pozitivă de servicii. În trimestrul III, consumul privat a crescut, ca urmare a consumului de servicii al gospodăriilor populației, care a fost stimulat de persistența efectelor redeschiderii economiei, și a revigorării cheltuielilor cu bunurile de folosință îndelungată. Cheltuielile totale cu bunurile (inclusiv bunurile semidurabile și bunurile de uz curent) au continuat să scadă pe fondul condițiilor mai restrictive de finanțare. Pe ansamblu, cheltuielile gospodăriilor populației au crescut cu 0,5% în 2023. Veniturile disponibile reale au sprijinit cheltuielile gospodăriilor populației într-o oarecare măsură în 2023, în condițiile în care dinamica salariilor nominale a crescut, inflația a încetinit treptat, iar gradul de ocupare a forței de muncă s-a menținut rezilient. Cu toate acestea, transmisia condițiilor mai restrictive de finanțare la nivelul economiei reale pare să fi afectat cheltuielile gospodăriilor populației, economiile rămânând la un nivel ridicat.

Graficul 1.4

Producția și comerțul cu amănuntul în zona euro

(indice: iunie 2022 = 100)

Dinamica investițiilor în alte active decât construcțiile (un indicator care estimează investițiile private în obiective nerezidențiale) a încetinit pe tot parcursul anului 2023^[4]. Deși trimestrul I al anului a înregistrat o creștere robustă pe fondul diminuării blocajelor la nivelul ofertei, ratele trimestriale de creștere au scăzut treptat, iar investițiile s-au restrâns în trimestrul IV, în condițiile în care atât cererea internă, cât și cererea externă s-au diminuat, investițiile restante au fost finalizate, profiturile companiilor au consemnat o moderare, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Incertitudinea generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de conflictul din Orientul Mijlociu, printre alți factori, a redus probabil, de asemenea, stimulentele de investiții pentru companii. Cu toate acestea, profiturile consistente, rezervele ample de lichidități și scăderea gradului de îndatorare au consolidat, în medie, bilanțurile corporative în ultimii ani și au contribuit – alături de fondurile acordate în cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU) pentru finanțarea digitalizării și a investițiilor asociate schimbărilor climatice – la o oarecare reziliență a investițiilor în comparație cu alte componente de cheltuieli. Pe ansamblu, investițiile în alte active decât construcțiile au crescut cu 2,9% în 2023.

Investițiile în construcții au continuat, în linii mari, să se reducă pe parcursul anului 2023. Aceasta s-a datorat în principal scăderii consemnate de investițiile în construcții rezidențiale ca urmare a costurilor ridicate de construcție, a creșterii continue a ratelor dobânzilor la creditele ipotecare și a înăspririi standardelor de creditare bancară, ceea ce a îngreunat accesul populației la finanțare și a afectat cererea de proprietăți rezidențiale. Alte categorii de construcții, precum construcțiile inginerești, au continuat să fie mai reziliente, sprijinite de investițiile în infrastructura publică. La sfârșitul anului 2023, investițiile în construcții se situau cu aproximativ 2,1% peste nivelul înregistrat înainte de pandemie, scăzând cu 0,6% în total în 2023.

Balanța comercială cu bunuri a zonei euro a revenit pe surplus în 2023 pe fondul scăderii prețurilor produselor energetice importate. Dinamica exporturilor s-a menținut modestă în contextul cererii externe reduse. Exporturile industriei prelucrătoare au fost susținute de reducerea blocajelor la nivelul ofertei, în timp ce efectele persistente ale șocului asociat ofertei de produse energetice și aprecierea în termeni efectivi a monedei euro au contribuit la scăderea exporturilor. Evoluția modestă a exporturilor s-a extins la exporturile de servicii în a doua jumătate a anului, în condițiile în care s-a estompat sprijinul din partea manifestării cererii reprimate după redeschiderea economiei mondiale. Pe măsură ce cererea internă s-a temperat, au scăzut și importurile zonei euro, ca urmare a restrângerii importurilor de bunuri intermediare, în condițiile în care firmele și-au redus stocurile, iar importurile de produse energetice s-au contractat. Pe ansamblu, contribuția schimburilor comerciale la creșterea PIB în zona euro a fost ușor pozitivă în 2023.

Piața forței de muncă

Piața forței de muncă din zona euro a continuat să fie rezilientă pe ansamblu în 2023, deși evoluțiile pieței forței de muncă și indicatorii din sondaje la sfârșitul anului au indicat o temperare. Rata șomajului s-a situat în medie la 6,5% în 2023; aceasta a scăzut de la 6,6% în ianuarie la 6,5% în martie și a rămas, în linii mari, stabilă la acest nivel până la finele anului (Graficul 1.5). Numărul total al persoanelor ocupate și numărul total de ore lucrate s-au menținut reziliente pe fondul stagnării economiei, urcând cu 1,4% și, respectiv, cu 1,6% în 2023. Numărul mediu de ore lucrate a crescut cu doar 0,2% în 2023 și, în trimestrul IV 2023 s-a situat cu 1,3% sub nivelul de dinaintea pandemiei, posibil ca urmare a unor factori precum retenția angajaților (și anume, păstrarea de către companii a unui număr mai mare de lucrători decât cel necesar în perioadele de recesiune) și o majorare a numărului de zile aferente concediului medical. Rata de activitate pe piața forței de muncă în grupul de vârstă 15-74 de ani a crescut până la un nivel de 65,7% în trimestrul IV 2023, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul înregistrat înainte de pandemie. În a doua jumătate a anului, cererea de forță de muncă a dat unele semne de scădere, rata locurilor de muncă vacante fiind în continuare ridicată, dar în scădere treptată de la nivelul maxim atins în trimestrul II 2022. Pe ansamblu, deși majorările ratelor dobânzilor ale BCE au continuat să se transmită de o manieră solidă la nivelul economiei, numărul total al persoanelor ocupate și piața forței de muncă din zona euro, care se numără printre obiectivele Uniunii Europene la care BCE poate contribui dacă nu se aduce atingere menținerii stabilității prețurilor, au rămas relativ reziliente.

Graficul 1.5

Piața forței de muncă

(scala din stânga: variații procentuale trimestriale; scala din dreapta: procente)

1.3 Măsurile de politică fiscală într-un context macroeconomic dificil

Ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro a continuat să se reducă în anul 2023, urmând o traiectorie începută în perioada de vârf a pandemiei (Graficul 1.6)^[5]. Întărirea treptată a politicii fiscale se reflectă, de asemenea, în orientarea politicii fiscale, care a consemnat o înăsprire moderată în 2023 pentru al treilea an consecutiv^[6]. Cu toate acestea, doar puțin peste o treime din relaxarea orientării politicii fiscale din anul 2020 a fost inversată deocamdată (Graficul 1.6). Aceasta înseamnă că soldul bugetar ajustat ciclic se menține net inferior nivelului său prepandemic, ca urmare a măsurilor durabile adoptate în contextul pandemiei în 2020 și a sprijinului acordat începând cu anul 2022 pentru reducerea impactului scumpirii produselor energetice.

Graficul 1.6

Soldul bugetului general consolidat și orientarea politicii fiscale în zona euro

(% în PIB)

Din perspectiva sfârșitului anului 2023, o provocare pentru autoritățile fiscale va fi identificarea celei mai bune modalități de a inversa această expansiune fiscală cumulată din ultimii patru ani (Graficul 1.7) și de a reduce ponderile datoriei publice în PIB, mai ales în condițiile în care evoluțiile demografice, tranziția ecologică și cea digitală, precum și contextul geopolitic vor necesita o marjă de manevră bugetară în viitor. Bugetele publice aferente anului 2024 au indicat continuarea ciclului de înăsprire a politicii fiscale la nivelul zonei euro. Aceasta a reflectat, în mare măsură, o corecție a măsurilor fiscale discreționare care au fost adoptate anterior ca răspuns la șocurile inflaționiste și energetice. S-a estimat că măsurile respective s-au ridicat la peste 1% din PIB în anul 2023, anticipându-se însă că numai o mică parte din ele vor rămâne în vigoare în 2024. Cu toate acestea, în mod deosebit, unele dintre măsurile expansioniste adoptate de autoritățile guvernamentale în timpul pandemiei păreau să aibă un caracter mai durabil, neavând o dată de expirare stabilită pe termen scurt, conform bugetelor aferente anului 2024. Aici se încadrează majorarea transferurilor și a subvențiilor, dar, într-o anumită măsură, și reducerea unor impozite.

Graficul 1.7

Orientarea politicii fiscale în zona euro și măsurile discreționare

(% în PIB)

O nouă înăsprire a orientării politicii fiscale pare, de asemenea, adecvată din perspectiva politicii monetare. În condițiile în care, în prezent, criza energetică s-a atenuat în mare măsură, autoritățile guvernamentale ar trebui să continue retragerea măsurilor de sprijin aferente, ceea ce este esențial pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu. În caz contrar, s-ar impune o politică monetară mai restrictivă. Pe lângă retragerea măsurilor luate în contextul pandemiei și a celor asociate produselor energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui, în general, să înregistreze progrese în direcția unor poziții fiscale mai solide pentru a asigura înscrierea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.

Un cadru solid al Uniunii Europene pentru coordonarea și supravegherea politicilor economice și bugetare rămâne esențial. În urma unor discuții ample, în anul 2023 Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra unei reforme a cadrului de guvernanță economică al UE, care a deschis calea unui dialog tripartit între Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European. 2024 va fi un an important pentru trecerea la implementarea acesteia^[7].

1.4 Inflația totală a înregistrat o scădere abruptă pe parcursul întregului an

Inflația totală în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 2,9% în decembrie 2023, consemnând o scădere de 6,3 puncte procentuale față de nivelul său din decembrie 2022. Aceasta s-a diminuat constant pe durata întregului an, procesul dezinflaționist manifestându-se pe parcursul anului și la nivelul inflației de bază. În luna noiembrie, inflația totală a atins un nivel minim temporar de 2,4%, cel mai redus din ultimii peste doi ani (înregistrând o scădere pronunțată de la nivelul maxim de 10,6%, raportat în octombrie 2022) (Graficul 1.8). Totuși, inflația a revenit la valori ușor mai ridicate în luna decembrie, ca urmare a efectelor în sensul scăderii exercitate cu un an înainte asupra nivelurilor prețurilor de către măsurile fiscale asociate produselor energetice. În a doua jumătate a anului 2023, toate componentele principale ale inflației au înregistrat scăderi ale ratelor inflației în termeni anuali, reflectând disiparea impactului șocurilor anterioare la nivelul costurilor și diminuarea cererii pe fondul înăspririi politicii monetare. Cu toate acestea, la finele anului, ratele anuale ale inflației (altele decât cele măsurate prin prețurile produselor energetice) s-au situat în continuare cu mult peste mediile pe termen mai lung, în timp ce ratele trimestriale anualizate ale dobânzilor se apropiaseră deja mult mai mult de acești indici de referință. Dinamica prețurilor bunurilor a consemnat o decelerare mai rapidă decât cea a prețurilor serviciilor, dat fiind că atenuarea blocajelor la nivelul ofertei și scăderea costurilor cu factorii de producție au redus considerabil presiunile. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a crescut până la jumătatea anului, pe seama cererii în continuare puternice din perioada postpandemică, a majorării costurilor cu forța de muncă și a factorilor temporari asociați măsurilor fiscale. Odată cu scăderea inflației măsurate prin prețurile produselor energetice și ale alimentelor, ecartul dintre ratele inflației înregistrate de țările din zona euro s-a restrâns, totodată, semnificativ.

Graficul 1.8

Inflația totală și componentele sale principale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Evoluțiile prețurilor produselor energetice au generat peste jumătate din scăderea inflației totale în perioada decembrie 2022 – decembrie 2023. Dinamica acestora era încă ridicată în ianuarie 2023, dar ulterior a intrat în teritoriu negativ, la sfârșitul anului fiind inferioară cu 25,6 puncte procentuale. Evoluția a reflectat corecția creșterilor puternice consemnate în 2022 de prețurile angro ale produselor energetice. Cu toate acestea, componenta „produse energetice” a inflației a rămas caracterizată de un anumit grad de volatilitate, dată fiind sensibilitatea piețelor angro de energie la evenimente precum conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, dinamica prețurilor alimentelor a atins un nivel maxim de 15,5% în martie 2023, consemnând ulterior o scădere substanțială pe parcursul anului, deși, către finele acestuia, se situa încă la valori de peste 6%. Aceasta s-a datorat impactului persistent al șocurilor anterioare la nivelul costurilor generate de prețurile produselor energetice și ale altor factori de producție, precum și presiunilor mai mari exercitate de profiturile unitare și de costurile cu forța de muncă.

Inflația de bază – măsurată prin inflația IAPC exclusiv componentele volatile „produse energetice” și „alimente” – a continuat să se majoreze în primul trimestru al anului, dar apoi a consemnat o moderare față de nivelul maxim de 5,7%, scăzând până la 3,4% în luna decembrie. Decelerarea a fost determinată inițial de dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice, în condițiile diminuării cererii de bunuri pe fondul înăspririi condițiilor de finanțare (Secțiunea 1.2) și al disipării treptate a presiunilor acumulate ca urmare a blocajelor anterioare la nivelul ofertei și a costurilor ridicate ale produselor energetice. Totodată, inflația măsurată prin prețurile serviciilor a fluctuat în jurul unor valori ridicate până în luna august, pe seama atât a cererii încă puternice asociate redeschiderii economiei (în cazul serviciilor care presupun un grad ridicat de interacțiune fizică, cum ar fi sectorul activităților recreative și cel al turismului), cât și a majorării costurilor cu forța de muncă, mai ales în contextul ponderii mai consistente a forței de muncă în structura costurilor din sectorul serviciilor comparativ cu cea din industria prelucrătoare. Totuși, către finele anului, inflația măsurată prin prețurile serviciilor a înregistrat, de asemenea, o relativă scădere și a confirmat procesul dezinflaționist general. Totodată, decalajul de dinamică a inflației măsurate prin prețurile serviciilor a reflectat faptul că multe componente ale serviciilor reacționează, de regulă, cu o anumită întârziere la evoluția inflației totale (de exemplu, serviciile imobiliare, poștale și medicale). Toți ceilalți indicatori ai inflației de bază au consemnat, la rândul lor, o moderare semnificativă pe parcursul anului, reflectând atenuarea efectelor șocurilor anterioare și intensificarea impactului înăspririi politicii monetare. Valorile acestor indicatori au continuat însă să se situeze într-un interval larg, majoritatea depășind încă în mod evident nivelurile prepandemice^[8].

Dinamica deflatorului PIB (o măsură fiabilă a presiunilor din surse interne asupra prețurilor) a fost, în medie, de 6,0% în 2023, spre deosebire de dinamica medie de -2,9% a prețurilor importurilor, reflectând trecerea de la factorii determinanți externi ai inflației la cei interni. Deși profiturile au jucat în continuare un rol important în presiunile din surse interne asupra prețurilor la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023 (Caseta 2), costurile cu forța de muncă au devenit treptat factorul dominant, date fiind evoluțiile salariale robuste și reducerea productivității muncii (Graficul 1.9). În 2023, dinamica anuală a remunerării pe salariat a urcat la 5,1%, în medie, față de 4,5% în 2022, valori semnificativ peste media de 1,7% din perioada prepandemie (2015-2019), evoluția fiind facilitată de condițiile încă restrictive pe piețele forței de muncă (Secțiunea 1.2). Consolidarea în continuare a acestei dinamici a reflectat, printre altele, solicitarea de către angajați a unei compensări a pierderilor induse în trecut de inflație prin scăderea puterii de cumpărare a salariilor nominale. Dinamica salariilor negociate s-a majorat, în medie, la 4,5% în 2023; diferența față de dinamica efectivă a salariilor implică o componentă încă semnificativă de deviație salarială, deși mai redusă decât în perioada 2021-2022^[9]. Dinamica remunerării pe salariat și cea a salariilor negociate au început să se reducă ușor către finele anului, dar nivelurile acestora s-au menținut ridicate, semnalând persistența unor presiuni semnificative asupra salariilor nominale în 2024. Această evoluție a reflectat mai degrabă o redresare a salariilor reale decât o dovadă a existenței unei spirale destabilizatoare prețuri-salarii.

Graficul 1.9

Remunerarea pe salariat în zona euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Anticipațiile medii privind inflația pe termen mai lung ale specialiștilor în prognoză, care se situau la 2,2% la sfârșitul anului 2022, au coborât ușor până la 2,1% în 2023. Datele din alte sondaje, de exemplu Sondajul BCE în rândul analiștilor monetari și Consensus Economics, au arătat, de asemenea, că anticipațiile privind inflația pe termen mai lung erau bine ancorate în jurul țintei de 2% a BCE. Un indicator de piață al compensării inflației pe termen mai lung, și anume rata forward peste cinci ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de cinci ani indexate la inflație, a urcat până la un nivel maxim de 2,7% în luna august, dar a înregistrat o scădere până la 2,3% la sfârșitul lunii decembrie, pe fondul informațiilor cu privire la evoluțiile sub așteptări ale inflației totale și al perspectivelor unei creșteri economice modeste (Secțiunea 1.2). În orice caz, indicatorii de piață ajustați cu primele de risc au implicat așteptări „reale” foarte apropiate de nivelul de 2%. În ceea ce privește consumatorii, mediana anticipațiilor privind inflația peste trei ani s-a menținut ușor peste nivelul indicatorilor menționați anterior, situându-se la 2,5% în luna decembrie, posibil ca urmare a gradului ridicat de incertitudine, a sentimentului economic nefavorabil și a prețurilor încă ridicate în raport cu salariile^[10].

1.5 Condițiile de creditare și de finanțare s-au înăsprit puternic, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor

În condițiile în care presiunile inflaționiste s-au menținut ridicate și au persistat pe tot parcursul anului 2023 (a se vedea Secțiunea 1.4), BCE a continuat să întărească decisiv politica monetară până în luna septembrie, iar ulterior a păstrat ratele dobânzilor reprezentative la niveluri restrictive, pentru a asigura revenirea inflației la ținta de 2% pe termen mediu (a se vedea Secțiunea 2.1). Rata OIS (randamentul de pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight) fără risc pe zece ani a fluctuat în jurul valorii de 3% în cea mai mare parte a intervalului analizat, atingând un maxim de 3,3% în octombrie și ulterior diminuându-se până la o medie de 2,5% în decembrie (Grafic 1.10). Reducerea ratei OIS pe zece ani spre sfârșitul anului s-a datorat unui declin accentuat al anticipațiilor piețelor financiare privind ratele dobânzilor, în principal după ce datele cele mai recente au relevat un nivel sub așteptări al ratei inflației. Scăderea anticipațiilor a fost doar parțial compensată de majorarea primei de risc la termen. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung au urmat îndeaproape evoluția ratei OIS. Spread-urile aferente nu au fost influențate în mod semnificativ de procesul de normalizare a bilanțului Eurosistemului (a se vedea Secțiunea 2.1), iar la sfârșitul anului s-au situat la un nivel practic identic cu cel din decembrie 2022. Randamentele nominale ale obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculate ca medie ponderată cu PIB, s-au situat, în medie, la 2,7% în decembrie 2023, cu 10 puncte de bază sub nivelul înregistrat la finele anului precedent.

Graficul 1.10

Ratele dobânzilor pe termen lung și costul împrumuturilor pentru firme și populație pentru achiziția de locuințe

(procente p.a.)

Cotațiile acțiunilor s-au majorat în 2023, atât în sectorul nefinanciar, cât mai ales în sectorul bancar. Scăderea primelor de risc aferente plasamentelor în acțiuni a sprijinit prețurile acțiunilor pe fondul unei volatilități scăzute și în diminuare, în pofida intensificării tensiunilor geopolitice. Indicele acțiunilor băncilor din zona euro a fost impulsionat în continuare de anticipațiile privind majorarea profiturilor bancare atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, turbulențele din luna martie de pe piețele bancare din Statele Unite și Elveția având un impact negativ semnificativ, dar temporar. Indicii cu bază largă aferenți cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare și, respectiv, băncilor din zona euro s-au situat cu aproximativ 12% și, respectiv, 23% peste valorile înregistrate la sfârșitul anului 2022. Randamentele obligațiunilor corporative s-au comprimat și s-au poziționat, în medie, în decembrie 2023 la niveluri inferioare celor din aceeași perioadă a anului anterior, atât în cazul categoriei investment grade, cât și în cel al categoriei cu randament ridicat, ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor fără risc, la care s-a adăugat îngustarea spread-urilor aferente obligațiunilor corporative.

Masa monetară în sens larg (M3) a stagnat, reflectând în principal întărirea politicii monetare. Variația sa anuală a fost de doar 0,1% în luna decembrie, în condițiile în care pe parcursul anului 2023 a consemnat un declin semnificativ și chiar a intrat temporar în teritoriu negativ, în premieră de la crearea uniunii monetare (Graficul 1.11). Declinul s-a produs pe fondul nivelului redus al activității de creditare, costurilor de oportunitate ridicate aferente deținerii de active lichide și al reducerii bilanțului Eurosistemului. Deși bilanțurile băncilor s-au menținut robuste în ansamblu, rambursările fondurilor împrumutate în cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung și restrângerea portofoliilor de active ale Eurosistemului au redus surplusul de lichiditate. Costurile de finanțare ale băncilor au crescut abrupt, deși cu mai puțin decât ratele dobânzilor de politică monetară, reflectând orientarea băncilor către surse de finanțare de pe piață mai costisitoare și concurența mai acerbă pe segmentul depozitelor atrase, prin oferirea de dobânzi mai atractive.

Transmisia procesului de întărire a politicii monetare la nivelul condițiilor generale de finanțare a rămas puternică în anul 2023. Sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat că standardele de creditare ale băncilor (respectiv ghidurile interne sau criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor și populației au continuat să se înăsprească semnificativ. Evoluția a fost confirmată în primul caz de Sondajul privind accesul la finanțare al întreprinderilor, iar în al doilea caz de Sondajul privind așteptările consumatorilor. Ratele nominale ale dobânzilor la creditele bancare au consemnat o nouă majorare abruptă în anul 2023, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimii aproape 15 ani. Rata agregată a dobânzii la creditele bancare acordate populației pentru achiziționarea de locuințe a fost de 4,0% la sfârșitul anului 2023, în creștere cu aproximativ 100 puncte de bază față de finele anului 2022, iar rata echivalentă pentru companiile nefinanciare s-a majorat cu 180 puncte de bază, la 5,2%, un avans aproape dublu față de cel consemnat în cazul populației (Graficul 1.10). Creșterile ratelor dobânzilor active au fost mai rapide și mai ample decât în episoadele anterioare de întărire a politicii monetare, reflectând preponderent majorările mai rapide și mai ample ale ratelor dobânzilor de politică monetară începând din iulie 2022. Diferențele dintre ratele dobânzilor la credite de la o țară la alta s-au menținut reduse, sugerând o transmisie fără sincope a modificărilor politicii monetare a BCE la nivelul ratelor dobânzilor active din zona euro.

Creditarea bancară a populației și a firmelor a consemnat un declin pronunțat în anul 2023, pe fondul înăspririi condițiilor de creditare (Graficul 1.11). Fluxurile lunare nete de împrumuturi au fost aproape zero în ultimele trei trimestre ale anului. Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate populației s-a redus, situându-se la 0,3% în luna decembrie, reflectând în principal încetinirea dinamicii creditelor ipotecare în contextul ieftinirii locuințelor pentru prima dată din anul 2014. Rata anuală de creștere a creditelor bancare acordate firmelor s-a comprimat de asemenea, ajungând la 0,4% în luna decembrie, în timp ce fluxurile nete de finanțare din surse externe către firme au înregistrat minime istorice (Graficul 1.12).

Graficul 1.11

Dinamica M3 și cea a creditului acordat firmelor și populației

(variații procentuale anuale)

Graficul 1.12

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către firme

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Caseta 1
Implicațiile macroeconomice ale schimbărilor climatice

BCE depune eforturi pentru o mai bună înțelegere a consecințelor macroeconomice ale schimbărilor climatice și ale politicilor de atenuare a impactului acestora, în concordanță cu angajamentele asumate în urma evaluării strategiei de politică monetară din 2020-2021^[11]. Aceste eforturi sunt deosebit de importante pentru mandatul fundamental al BCE de menținere a stabilității prețurilor. Complexitatea schimbărilor climatice și caracterul neliniar și deosebit de incert al efectelor acestora necesită o analiză macroeconomică extinsă pentru limitarea erorilor de prognoză și pentru înțelegerea schimbărilor structurale generate de schimbările climatice la nivelul economiei.

Schimbările climatice afectează deja inflația din zona euro. În activitatea sa de cercetare, BCE estimează că temperaturile extrem de ridicate din vara anului 2022 au determinat o creștere cu aproximativ 0,7 puncte procentuale a prețurilor alimentelor la nivel european la un an distanță, respectiv în 2023 (Graficul A)^[12]. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor poate fi, de asemenea, afectată de verile mai calde, posibil prin impactul asupra prețurilor alimentelor și prin sensibilitatea la temperatură a serviciilor din domeniul turismului^[13]. Temperaturile estivale mai mari ar putea avea un impact mai puternic asupra inflației în condiții de temperaturi mai ridicate: într-un scenariu pesimist, un val de căldură similar celui înregistrat în 2022 care se manifestă în condițiile climatice ale anului 2035 ar putea determina creșterea cu un punct procentual a dinamicii medii a prețurilor alimentelor. Într-un scenariu optimist, efectul unui val de căldură similar ar fi doar relativ mai puțin sever (0,8 puncte procentuale). Temperaturile în creștere vor avea un impact mai pronunțat asupra regiunilor în care temperaturile sunt deja mai înalte, aspect care presupune manifestarea unor efecte variate asupra inflației în diferite țări din zona euro, ceea ce ar face mai dificilă transmisia unei politici monetare unice.

Graficul A

Impactul tot mai pronunțat al valurilor de căldură asupra dinamicii prețurilor alimentelor în Europa

(anul în care a fost înregistrat valul de căldură, puncte procentuale)

În general, fenomenele meteorologice extreme conduc la scăderi ale producției pe termen scurt, dar impactul economic total depășește efectele directe și imediate care ar decurge, de exemplu, din distrugerea locuințelor, a fabricilor și a utilajelor. Acesta s-ar putea concretiza în perturbarea altor regiuni sau sectoare prin legăturile între lanțurile de aprovizionare sau din cauza disfuncționalităților la nivelul infrastructurii. Pierderile de venituri în sectoarele afectate și scăderea producției vor comprima, de regulă, cererea de produse și servicii din alte sectoare. Un alt efect este creșterea incertitudinii, ceea ce ar putea determina gospodăriile și întreprinderile să își reconsidere opiniile cu privire la riscul de dezastre și ar putea astfel avea ca rezultat reducerea cheltuielilor.

Pe un orizont mai îndelungat, schimbările climatice pot, de asemenea, să conducă la reducerea mai persistentă a ritmului creșterii economice^[14]. De exemplu, ninsorile reduse cantitativ vor pune în pericol viabilitatea multor domenii schiabile din Europa, în timp ce temperaturile din unele zone mediteraneene ar putea deveni prea ridicate pentru turismul estival, deși unele regiuni nordice ar putea avea de câștigat în această privință. Este probabil ca randamentul producției agricole și al celei forestiere să scadă din cauza temperaturilor medii mai mari. Deși alegerea altor culturi poate atenua unele dintre aceste efecte, producția agricolă poate fi afectată și de variațiile de temperatură și de precipitații mai puțin predictibile. Temperaturile peste cele din zona de confort (aproximativ 19-22°C) – care pot fi înregistrate mai frecvent într-un climat mai cald – micșorează productivitatea lucrătorilor.

Adaptarea, respectiv ajustarea la un climat mai cald, ar putea contribui la limitarea impactului macroeconomic. Aceasta include, de exemplu, instalarea de aparate de aer condiționat pentru reducerea impactului stresului termic asupra productivității muncii sau înlocuirea culturilor în vederea limitării pierderilor de productivitate în agricultură. Cu toate acestea, astfel de măsuri vor avea probabil implicații asupra bugetelor publice și asupra spațiului fiscal disponibil^[15]. Asigurările oferă un instrument suplimentar de adaptare, dar se observă deja un decalaj substanțial între țările din UE în ceea ce privește protecția oferită prin intermediul asigurărilor împotriva schimbărilor climatice^[16].

Materializarea reducerilor de emisii în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris și a evitării unei încălziri globale mai severe reclamă o transformare structurală amplă a economiei. Capitalul și forța de muncă trebuie realocate între sectoare și în interiorul acestora și chiar în cadrul întreprinderilor individuale (de exemplu, producătorii de automobile vor trebui să își ajusteze capacitățile industriale prin migrarea de la fabricarea autoturismelor cu motoare cu ardere internă la cea profilată pe vehicule electrice pe baterii). Succesul acestei realocări va depinde de aplicarea unor politici de tranziție eficace, de flexibilitatea piețelor – în special de capacitatea economiei de a finanța și de a absorbi investițiile substanțiale necesare –, de dezvoltarea unor tehnologii decarbonizate, precum și de existența forței de muncă specializate pentru implementarea acestora.

Este puțin probabil ca analiza care sugerează un impact economic benign al măsurilor de politică privind clima introduse până în prezent să surprindă imaginea de ansamblu^[17]. Evaluările disponibile bazate pe modele ale traiectoriilor prețurilor carbonului indică doar un efect limitat asupra producției și inflației^[18]. Cu toate acestea, măsurile adoptate sunt încă departe de a determina atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor, iar impactul mai cuprinzător al tranziției – inclusiv efectele unor reglementări și obiective mai ambițioase – poate fi mai complicat de cuantificat.

Viteza la care se derulează procesul de tranziție afectează semnificativ impactul economic final: amânarea tranziției va impune ulterior modificări mai rapide și mai radicale ale politicilor, alimentând probabilitatea apariției unor active inutilizabile și a creșterii șomajului structural^[19]. De asemenea, diversele politici de tranziție produc efecte diferite asupra productivității^[20]. Politicile orientate către piață – cum ar fi taxele pe carbon – au un impact mai redus asupra productivității companiilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon decât politicile care nu sunt orientate către piață (precum interzicerea anumitor produse sau procese).

Competitivitatea economiei zonei euro este, de asemenea, afectată de opțiunile globale privind politicile de tranziție. Acestea includ prețuri mai ridicate ale carbonului, dar și politici industriale, cum ar fi recenta lege de reducere a inflației din Statele Unite. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) al UE poate declanșa „scurgeri ale emisiilor de dioxid de carbon”, respectiv relocarea activității economice și a emisiilor în regiuni cu cerințe mai puțin stricte în acest domeniu. Aceasta se poate reduce prin calibrarea minuțioasă a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM), dublat de mecanismele de prevenție a scurgerilor emisiilor de dioxid de carbon existente^[21].

Pe ansamblu, schimbările climatice și politicile de reducere a efectelor acestora afectează aproape toate aspectele analizei macroeconomice efectuate de băncile centrale. Rămân în dezbatere aspecte importante privind, de exemplu, modalitatea în care ar trebui să se deruleze tranziția și modificările structurale în economie care decurg din aceasta; impactul macroeconomic al fenomenelor meteorologice extreme și al riscurilor generate de accelerarea schimbărilor climatice; și rolul capitalului natural și al serviciilor ecosistemice.

Caseta 2
Rolul profiturilor unitare în presiunile recente din surse interne asupra prețurilor

Această casetă se axează pe modul în care profiturile unitare au contribuit la dinamica presiunilor din surse interne asupra prețurilor în anul 2023 din punct de vedere contabil.

Presiunile din surse interne asupra prețurilor au fost foarte puternice în 2023, dar s-au diminuat ușor în decursul anului, pe fondul scăderii profiturilor unitare

Dinamica deflatorului PIB, care prezintă o evoluție în sincron cu inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX), poate fi descompusă în contribuțiile din partea costurilor unitare cu forța de muncă, a profiturilor unitare și a impozitelor unitare (minus subvenții) (Graficul A)^[22],[23]. Ritmul anual de creștere a deflatorului PIB s-a accelerat semnificativ în 2023, ajungând, în medie, la 6,0% de la 4,7% în 2022. Această evoluție contrastează cu o rată medie de 1,6% în perioada 1999-2021. De la un maxim istoric de 6,4% în primul trimestru al anului 2023, dinamica a început să se tempereze și a ajuns la 5,3% în trimestrul IV. Pe parcursul mai multor trimestre în 2022 și 2023, profiturile unitare au contribuit la creșterea puternică a deflatorului PIB, explicând circa jumătate sau mai mult din dinamica sa ridicată, comparativ cu o contribuție medie ușor peste o treime în perioada 1999-2019. Contribuția profiturilor unitare s-a redus apoi puternic pe parcursul anului 2023, ajutând la compensarea contribuției sporite a costurilor unitare cu forța de muncă în această perioadă.

Graficul A

Deflatorul PIB și contribuții

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Evoluțiile economice excepționale ulterioare pandemiei explică creșterea puternică a profiturilor unitare în 2022 și la începutul anului 2023

Profiturile unitare urmăresc îndeaproape evoluțiile unor indicatori ciclici, precum PIB real. În plus, acestea sunt, de regulă, afectate de variațiile semnificative la nivelul raportului de schimb, datorate, de exemplu, fluctuațiilor ample ale prețurilor importurilor sau ale petrolului. Aceste caracteristici reflectă faptul că, atunci când cererea depășește PIB potențial, este mai ușor pentru firme să majoreze prețurile și profiturile unitare fără a pierde cote de piață, în timp ce în perioadele în care există șocuri la nivelul costurilor de producție, spre exemplu, din partea prețurilor la energie, profiturile sunt de regulă utilizate, cel puțin temporar, pentru a evita transferarea integrală a creșterii costurilor în prețurile de vânzare. Încetinirea creșterii economice din perioada 2022-2023, în măsura în care a fost determinată de reducerea cererii în raport cu oferta, și deteriorarea pronunțată a raportului de schimb în 2022, aferentă majorării semnificative a prețurilor importurilor, presupuneau, prin urmare, evoluții mai modeste ale profiturilor unitare decât cele observate (Graficul B). Aceasta sugerează că în perioada respectivă au fost probabil implicate și alte mecanisme și factori excepționali. Una dintre sursele robusteții profiturilor unitare în acești ani au fost dezechilibrele dintre cerere și ofertă în multe sectoare economice. Deși perturbările la nivelul lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei au condus la constrângeri pe scară largă la nivelul ofertei, măsurile guvernamentale finanțate prin îndatorare au limitat impactul încetinirii creșterii economice asupra veniturilor disponibile și au contribuit la un nivel de economisire ridicat. Aceste economii și cererea reprimată aferentă au stimulat cererea de bunuri și servicii în numeroase sectoare în urma redeschiderii economiei după măsurile de izolare. Într-un asemenea context caracterizat printr-o cerere agregată puternică în raport cu oferta, majorările pronunțate ale costurilor de producție pot determina firmele să crească prețurile fără a-și modifica neapărat strategia de stabilire a marjelor de profit. Aceasta implică o transmisie a costurilor de producție și o contribuție importantă a profiturilor unitare la presiunile din surse interne asupra prețurilor, după cum s-a observat recent^[24].

Graficul B

Profiturile unitare, PIB real și deflatorul importurilor

(variații procentuale anuale)

Pe măsură ce impactul factorilor excepționali s-a atenuat, profiturile unitare s-au realiniat cu ciclul economic, reluându-și rolul specific de amortizor.

Odată cu reducerea dezechilibrelor între cerere și ofertă după pandemie și cu moderarea semnificativă a presiunilor exercitate de costurile cu energia și alte costuri de producție în cursul anului 2023, creșterea profiturilor unitare a început să consemneze un declin și să revină treptat la niveluri mai normale. Atenuarea dezechilibrelor între cerere și ofertă a făcut mai dificilă majorarea marjelor fără o pierdere a cotei de piață și a contribuit la o creștere mai limitată a profiturilor unitare. Revenirea la un mediu de afaceri cu presiuni mai moderate din partea costurilor de producție a determinat o dinamică mai limitată a prețurilor de vânzare. Cu alte cuvinte, creșterea profiturilor unitare urma să se modereze chiar dacă firmele își mențineau abordarea privind transmisia costurilor de producție în prețuri și stabilirea marjelor de profit. Totodată, este posibil ca temperarea presiunilor exercitate de costurile de producție să fi facilitat amortizarea de către firme a presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă. Dinamica mai redusă a profiturilor unitare reflectă, de asemenea, poziția ciclică relativ modestă a mediului economic în 2023. Pe ansamblu, profiturile unitare par să-și fi reluat rolul specific de amortizor, contracarând o transmisie mai amplă a presiunilor ridicate din partea costurilor unitare cu forța de muncă la nivelul prețurilor interne.

2 Politica monetară în teritoriu restrictiv

Pe parcursul anului 2023, BCE a continuat să majoreze ratele dobânzilor reprezentative și să le mențină la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. În primele nouă luni ale anului, ratele dobânzilor au fost majorate cu 200 puncte de bază, cea la facilitatea de depozit ajungând la 4%, în condițiile în care presiunile inflaționiste deosebit de mari generate de costurile ridicate cu energia s-au propagat la nivelul economiei. Prețurile ridicate la produsele alimentare au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă. În plus, efectele blocajelor la nivelul ofertei și ale cererii reprimate în contextul ridicării restricțiilor legate de pandemie, deși în atenuare, au acționat în continuare în sensul creșterii prețurilor, iar dinamica salarială s-a accelerat. Deciziile BCE au reflectat o abordare bazată pe date și au fost determinate de evaluarea privind perspectivele inflației pe termen mediu pe baza noilor date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare. Pe parcursul perioadei analizate, informațiile disponibile au indicat tot mai mult că întărirea politicii monetare s-a transmis puternic la nivelul economiei. Totodată, potrivit celor mai recente date privind inflația, procesul de dezinflație, semnalat mai ales de scăderea măsurilor inflației de bază, a continuat să înregistreze progrese. În ultima parte a anului, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în cadrul ședințelor din octombrie și decembrie, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate.

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului a continuat să se restrângă, ca parte integrantă a procesului de normalizare a politicii monetare început în anul 2022, în pofida contribuției suplimentare de 45 de miliarde EUR vărsate din bilanțul Hrvatska narodna banka în urma adoptării euro de către Croația la data de 1 ianuarie 2023. Bilanțul Eurosistemului a ajuns la 6 900 de miliarde EUR la sfârșitul anului, reprezentând o scădere de peste 1 000 de miliarde EUR într-un an și de aproape 2 000 de miliarde EUR față de vârful atins la jumătatea anului 2022. Reducerea a fost determinată în principal de rambursările scadente și anticipate ale fondurilor pe termen lung împrumutate de bănci în cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) și a fost susținută de încheierea atât a etapei integrale, cât și a celei parțiale de reinvestire în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP), în perioadele începând cu lunile martie și, respectiv, iulie. În luna decembrie 2023, Consiliul guvernatorilor a decis să devanseze normalizarea bilanțului Eurosistemului, exprimându-și intenția de a elimina treptat reinvestirile în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) începând cu luna iulie 2024. Pe parcursul anului 2023, în urma anunțului din decembrie 2022, Eurosistemul a continuat evaluarea cadrului operațional de orientare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, proces încheiat în luna martie 2024.

De asemenea, BCE a continuat în anul 2023 eliminarea treptată, inițiată în 2022, a măsurilor de relaxare privind garanțiile – măsuri introduse ca răspuns la pandemie –, iar ratingul de credit al Republicii Elene a fost îmbunătățit la nivelul investițiilor cu risc scăzut (investment grade). Pe parcursul anului 2023, Eurosistemul a pus accentul pe gestionarea riscurilor în vederea asigurării unei implementări eficiente a politicilor, inclusiv prin diversificarea surselor acceptate de evaluare a creditului. În condițiile în care ratele dobânzilor reprezentative au fost majorate pentru reducerea inflației, BCE a înregistrat pierderi din veniturile negative din dobânzi, care au fost parțial compensate de rezervele financiare constituite anterior. Se anticipează că veniturile monetare ale BCE se vor majora din nou în perspectivă, ceea ce va sprijini eficacitatea sa operațională.

2.1 Aplicarea unei politici monetare restrictive pentru a readuce inflația la nivelul țintei de 2%

La începutul anului 2023, creșterea economică a stagnat în zona euro, după decelerarea pronunțată consemnată de la jumătatea anului 2022. Totuși, economia a manifestat semne de reziliență în contextul unor adversități semnificative provenite din activitatea economică modestă pe plan global, din incertitudinile geopolitice generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și din nivelul ridicat al inflației, alături de înăsprirea condițiilor de finanțare. Inflația totală s-a diminuat în luna ianuarie, ca urmare a reducerii prețurilor produselor energetice, menținându-se însă la un nivel ridicat, respectiv 8,6%, inclusiv pe seama prețurilor ridicate ale produselor alimentare. Aceasta s-a datorat parțial impactului generalizat al costurilor ridicate ale produselor energetice la nivelul economiei, cu influențe inclusiv asupra prețurilor produselor alimentare, precum și factorilor persistenți – deși în curs de disipare – legați de pandemie, cum ar fi perturbările în lanțurile de aprovizionare și cererea reprimată. Dinamica salarială s-a accelerat de asemenea.

Având în vedere perspectivele inflației pe termen mediu, Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat intenția de a urma o traiectorie restrictivă a politicii monetare și a majorat cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE cu 50 puncte de bază în ședința din luna februarie. Acesta a adăugat că intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în ședința din luna martie și că va evalua apoi traiectoria ulterioară a politicii monetare. Consiliul guvernatorilor a rămas ferm decis să majoreze ratele dobânzilor într-un ritm constant la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive ar trebui să reducă treptat inflația prin frânarea cererii și preîntâmpinarea oricărei creșteri susținute a anticipațiilor privind inflația.

În cadrul ședinței din luna februarie, Consiliul guvernatorilor a stabilit, de asemenea, modalitățile de reducere a deținerilor Eurosistemului de titluri de valoare achiziționate în cadrul APP, după ce, în ședința din luna decembrie 2022, a decis să nu mai reinvestească în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență începând cu luna martie. Astfel, portofoliul APP era prevăzut să se diminueze, în medie, cu 15 miliarde EUR pe lună în intervalul martie-iunie 2023, ritmul ulterior al acestor reduceri urmând să fie determinat în timp. Reinvestirile de obligațiuni corporative erau preconizate să se orienteze în mai mare măsură către emitenții cu performanțe climatice mai bune. Complementar menținerii accentului pus pe obiectivul BCE privind stabilitatea prețurilor, această strategie viza conștientizarea sporită a riscului financiar legat de schimbările climatice în bilanțul Eurosistemului și decarbonizarea treptată a deținerilor de obligațiuni corporative în concordanță cu obiectivul secundar al BCE de susținere a politicilor economice generale din UE, care includ demersuri pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice (a se vedea Caseta 8).

În luna martie, în contextul turbulențelor din sectoarele bancare din Statele Unite și Elveția, tensiunile de pe piețele financiare s-au accentuat vizibil și au sporit incertitudinile privind perspectivele creșterii economice și ale inflației în zona euro. În plus, proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie preconizau niveluri ridicate susținute ale inflației, în special în cazul inflației exclusiv produse energetice și alimente, deși se anticipa o scădere a inflației în anii următori. În condițiile în care inflația era proiectată să rămână prea ridicată o perioadă prea îndelungată, Consiliul guvernatorilor a hotărât să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Totodată, nivelul ridicat de incertitudine a evidențiat importanța unei abordări bazate pe date a deciziilor Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor de politică monetară. Prin urmare, acesta a clarificat, de asemenea, „funcția de reacție”, explicând că deciziile sale privind ratele dobânzilor-cheie vor fi ghidate de trei criterii: perspectivele inflației pe baza noilor date economice și financiare, dinamica inflației de bază, precum și robustețea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor a continuat, de asemenea, să monitorizeze cu atenție tensiunile de pe piețe, fiind pregătit să adopte măsurile necesare pentru a menține stabilitatea prețurilor și a contribui la stabilitatea financiară în zona euro. În lunile care au urmat, sectorul bancar din zona euro s-a dovedit rezilient în contextul tensiunilor provenite din exteriorul zonei euro.

Pe parcursul anului, a devenit tot mai evident faptul că politica restrictivă a Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor avea un impact semnificativ asupra economiei. Majorările anterioare ale ratelor dobânzilor s-au transmis de o manieră solidă la nivelul condițiilor monetare și de finanțare din zona euro – etapele inițiale ale mecanismului de transmisie – și au produs treptat efecte pe ansamblul economiei, chiar dacă decalajele și robustețea transmisiei la nivelul economiei reale erau în continuare incerte. În luna aprilie, ratele dobânzilor la creditele acordate companiilor și la creditele ipotecare au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii peste zece ani. Reducerea în consecință a cererii de credite, la care s-a adăugat înăsprirea standardelor de creditare, a condus la încetinirea progresivă a dinamicii împrumuturilor. Băncile au rambursat, de asemenea, cel mai mare volum de fonduri împrumutate în cadrul OTRTL III în luna iunie, determinând o restrângere semnificativă a surplusului de lichiditate. Reducerea nu a împiedicat transmisia fără sincope a modificărilor ratei dobânzii de politică monetară la nivelul ratelor dobânzilor fără risc pe piețele monetare, deși a apărut o asimetrie în reacția spread-ului dintre rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) și rata dobânzii la facilitatea de depozit a BCE. Spread-ul nu s-a comprimat odată cu restrângerea lichidității, spre deosebire de majorarea consemnată cu ocazia creșterii lichidității (a se vedea Caseta 3).

Inflația totală s-a redus considerabil. Aceasta a scăzut la 6,1% în luna mai, de la 8,5% în februarie, 6,9% în martie și 7,0% în aprilie. Totuși, deși era de așteptat ca inflația să se mențină pe traiectoria descendentă spre nivelul țintei, în mare parte ca urmare a înăspririi concomitente a condițiilor de finanțare, care urma să aibă un efect tot mai inhibitor asupra cererii, se anticipa în continuare că presiunile asupra prețurilor vor rămâne prea puternice pe o perioadă prea îndelungată. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a optat pentru alte două majorări consecutive ale ratelor dobânzilor, cu câte 25 puncte de bază, în lunile mai și iunie.

După reducerea ritmului reinvestirilor în luna martie, luna iulie a marcat încheierea reinvestirilor aferente APP. Reinvestirile în cadrul PEPP urmau să continue cel puțin până la sfârșitul anului 2024. În același timp, evoluțiile înregistrate ulterior celei mai recente ședințe de politică monetară susțineau anticipația Consiliului guvernatorilor potrivit căreia inflația va scădea în continuare până la finele anului, dar se va menține superioară țintei pe o perioadă mai îndelungată. În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a continuat ciclul de majorare a ratelor dobânzilor cu încă 25 puncte de bază în luna iulie.

Tot în luna iulie, Consiliul guvernatorilor a decis să reducă remunerarea rezervelor minime obligatorii la 0% (acestea erau remunerate anterior la rata dobânzii la facilitatea de depozit). Decizia viza menținerea eficacității politicii monetare prin păstrarea controlului asupra orientării acesteia, concomitent cu asigurarea transmiterii integrale a deciziilor privind ratele dobânzilor la nivelul piețelor monetare. De asemenea, aceasta a îmbunătățit eficiența politicii monetare prin reducerea cheltuielilor totale cu dobânzile care trebuie achitate pentru rezerve, asigurând totodată același grad de restrictivitate a condițiilor monetare.

În contextul în care nu s-a consemnat aproape niciun progres în privința ratei inflației în august față de nivelul de 5,3% înregistrat în luna iulie, iar experții BCE au revizuit în septembrie proiecțiile privind inflația în sens ascendent pentru anii 2023 și 2024, în principal pe fondul unei traiectorii mai înalte a prețurilor produselor energetice, Consiliul guvernatorilor a majorat ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu încă 25 puncte de bază în ședința din luna septembrie. S-a ajuns astfel la o creștere cumulată cu 200 puncte de bază pe parcursul anului 2023 și la o rată a dobânzii la facilitatea de depozit de 4% (Graficul 2.1).

Graficul 2.1

Modificări ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE

(puncte procentuale)

Totuși, se preconiza că activitatea economică se va menține modestă în lunile următoare, după stagnarea din prima jumătate a anului. Impactul tot mai puternic al măsurilor de întărire a politicii monetare adoptate de Consiliul guvernatorilor asupra cererii interne, combinat cu adversitățile la nivelul schimburilor comerciale internaționale, a determinat experții BCE să își reducă semnificativ în luna septembrie 2023 proiecțiile privind creșterea economică. Totodată, deși presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază s-au menținut ridicate, majoritatea indicatorilor au început să se diminueze, iar traiectoria proiectată a inflației exclusiv produse energetice și alimente a fost, de asemenea, revizuită în sens ușor descendent. Pe baza acestei evaluări actualizate, Consiliul guvernatorilor a considerat, în plus, că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei.

După zece majorări succesive, Consiliul guvernatorilor a decis, în ședința din luna octombrie, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. De la inițierea ciclului de creștere a dobânzilor în iulie 2022, BCE a majorat rata dobânzii la facilitatea de depozit de la -0,50% la 4% în septembrie 2023. Deși se anticipa în continuare menținerea inflației la un nivel ridicat pe o perioadă îndelungată, ca urmare a presiunilor inflaționiste interne puternice, aceasta a continuat să se reducă semnificativ în luna septembrie, până la 4,3%. Scăderea a fost însoțită de reducerea măsurilor inflației de bază. Riscurile sporite de natură geopolitică generate începând din luna octombrie de conflictul din Orientul Mijlociu au evidențiat, de asemenea, importanța abordării Consiliului guvernatorilor, bazată pe date, în stabilirea nivelului de restrictivitate pentru ratele dobânzilor reprezentative și a duratei corespunzătoare de aplicare a acesteia.

Spre sfârșitul anului, inflația a continuat să scadă, ajungând la 2,4% în luna noiembrie. Cu toate acestea, în ședința din luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a apreciat că este probabilă o nouă creștere temporară a acesteia pe termen scurt, ca urmare a unor efecte de bază. Inflația de bază s-a diminuat în continuare. Conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului, inflația era preconizată să își reia scăderea treptată în anul 2024. Pe de altă parte, se considera că presiunile inflaționiste interne vor rămâne ridicate, în principal pe seama dinamicii robuste a costurilor unitare cu forța de muncă.

În acest context, Consiliul guvernatorilor a decis, în ședința din luna decembrie, ca ratele dobânzilor reprezentative să rămână nemodificate.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a hotărât în decembrie să devanseze normalizarea bilanțului Eurosistemului. Consiliul guvernatorilor și-a exprimat intenția să continue, până la jumătatea anului 2024, reinvestirea în totalitate a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP, preconizând reducerea portofoliului, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună până la sfârșitul anului 2024 și sistarea reinvestirilor ulterior.

2.2 Evoluția bilanțului Eurosistemului în contextul întăririi în continuare a politicii monetare

În anul 2023, bilanțul Eurosistemului a continuat reducerea progresivă care a debutat în 2022, odată cu normalizarea politicii monetare. Astfel, acesta s-a diminuat în continuare, pe măsură ce fazele de reinvestire integrală și parțială a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP s-au încheiat în lunile februarie, respectiv iunie. Eurosistemul a continuat să reinvestească, în totalitate, principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP pe tot parcursul anului. Până la sfârșitul anului 2023, bilanțul s-a redus la 6 900 de miliarde EUR, în principal ca rezultat al ajungerii la scadență a operațiunilor OTRTL III și al rambursărilor anticipate, dar și, într-o anumită măsură, ca urmare a începerii restrângerii treptate a portofoliului APP.

La finalul anului 2023, activele de politică monetară din bilanțul Eurosistemului s-au cifrat la 5 100 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 1 200 de miliarde EUR față de sfârșitul anului 2022. Împrumuturile acordate instituțiilor de credit din zona euro au constituit 6% din totalul activelor (în scădere de la 17% la finele anului 2022), iar titlurile deținute în scopuri de politică monetară au reprezentat 68% din totalul activelor (în creștere de la 62% la finalul anului 2022). Alte active financiare bilanțiere au cuprins în principal activele în valută, aurul și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale instituțiilor de credit și apelul la facilitatea de depozit s-au diminuat până la 3 500 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2023 (de la 4 000 de miliarde EUR la finalul anului 2022), reprezentând 51% din totalul pasivelor (față de 50% la finele anului 2022). Valoarea bancnotelor aflate în circulație s-a menținut practic nemodificată la 1 600 de miliarde EUR, ponderea acestora situându-se la 23% din totalul pasivelor (în creștere de la 20%).

Pe parcursul anului 2023, în urma anunțului din decembrie 2022, Eurosistemul a continuat evaluarea cadrului operațional de orientare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, proces încheiat în luna martie 2024.

Graficul 2.2

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Adoptarea monedei euro de către Croația la data de 1 ianuarie 2023 și includerea bilanțului Hrvatska narodna banka în bilanțul consolidat al Eurosistemului au condus la majorarea valorii activelor și pasivelor totale ale acestuia cu 45 de miliarde EUR.

Repartizarea portofoliilor APP și PEPP pe categorii de active și jurisdicții

APP are în componența sa patru programe de achiziționare de active: al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). PEPP a fost introdus în 2020 ca răspuns la pandemie. Toate categoriile de active eligibile în cadrul APP sunt, de asemenea, eligibile în cadrul PEPP; în ceea ce privește titlurile de valoare emise de Republica Elenă achiziționate în cadrul PEPP, s-a acordat o derogare temporară de la cerințele privind eligibilitatea^[25].

În luna decembrie 2021, Consiliul guvernatorilor și-a confirmat intenția de a începe treptat procesul de normalizare a politicii sale monetare, prin reducerea ritmului achizițiilor de titluri de valoare în cadrul PEPP și, ulterior, al APP. Acesta a anunțat sistarea achizițiilor nete de active în cadrul PEPP, iar în luna martie 2022 a stabilit o dată estimativă de încheiere a achizițiilor nete în cadrul APP. Eurosistemul a încetat achizițiile nete în cadrul PEPP începând cu 1 aprilie 2022 și a continuat să reinvestească (în totalitate) principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul acestuia. Eurosistemul a sistat achizițiile nete efectuate în cadrul APP începând cu 1 iulie 2022 și a început doar să reinvestească (în totalitate) principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Ulterior, s-a decis reducerea deținerilor Eurosistemului în cadrul APP într-un ritm măsurat și previzibil prin reinvestirea parțială a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență în intervalul martie-iunie 2023, asigurând astfel menținerea prezenței neîntrerupte pe piață a Eurosistemului în cadrul APP în perioada respectivă. Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a confirmat, la data de 15 iunie 2023, că va sista reinvestirile în cadrul APP începând cu luna iulie 2023. În ceea ce privește PEPP, reinvestirile în totalitate ale principalului au fost continuate până la sfârșitul anului 2022 și pe parcursul anului 2023. La data de 14 decembrie 2023, Consiliul guvernatorilor și-a anunțat intenția de a continua, în semestrul I 2024, reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP și de a reduce portofoliul PEPP, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună în semestrul II 2024, înainte de a sista reinvestirile în cadrul PEPP la sfârșitul anului respectiv. Achizițiile în scopul reinvestirii au continuat să fie realizate fără sincope și în concordanță cu condițiile predominante pe piață.

Volumul portofoliului APP s-a menținut stabil pe parcursul etapei de reinvestire în totalitate a principalului, respectiv în perioada cuprinsă între iulie 2022 și februarie 2023. Pe durata etapei de reinvestire parțială, în intervalul martie-iunie 2023, acesta s-a diminuat cu 60 de miliarde EUR, într-un ritm mediu de 15 miliarde EUR pe lună, înainte de sistarea completă a reinvestirilor începând cu luna iulie 2023. În ansamblu, deținerile aferente APP s-au redus de la 3 254 de miliarde EUR (la cost amortizat) la sfârșitul anului 2022 la 3 026 de miliarde EUR la finalul anului 2023. PSPP a reprezentat cea mai mare parte a acestor dețineri, cu o valoare de 2 403 miliarde EUR, respectiv 79% din totalul deținerilor de titluri aferente APP la finele anului. În cadrul PSPP, răscumpărările au fost, în general, reinvestite în jurisdicția în care rambursările principalului au ajuns la scadență. În plus, unele bănci centrale naționale au achiziționat titluri emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,0 ani la sfârșitul anului 2023, cu unele variații de la o jurisdicție la alta. ABSPP a reprezentat mai puțin de 1% (13 miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului, CBPP3 a constituit 9% (286 de miliarde EUR), iar CSPP a avut o pondere de 11% (324 de miliarde EUR). Achizițiile de obligațiuni corporative și de obligațiuni garantate s-au efectuat pe baza unor valori de referință care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor corporative și, respectiv, garantate eligibile. Eurosistemul a continuat să își orienteze achizițiile de titluri emise de sectorul corporativ către emitenți cu o performanță climatică mai bună și a publicat primele informații financiare legate de schimbările climatice referitoare la deținerile de titluri emise de sectorul corporativ în cadrul CSPP și PEPP, precum și la portofoliile rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară – a se vedea Secțiunea 11.5. Achizițiile de titluri în cadrul APP au fost realizate fără sincope pe parcursul semestrului I 2023. Etapa de reinvestire parțială și sistarea achizițiilor au fost bine absorbite de piețele financiare și nu au provocat perturbări majore.

La sfârșitul anului 2023, deținerile aferente PEPP au atins valoarea de 1 700 de miliarde EUR (la cost amortizat). Deținerile de obligațiuni garantate au reprezentat mai puțin de 1% (6 miliarde EUR) din total, deținerile de titluri emise de sectorul corporativ au constituit 3% (46 de miliarde EUR), iar deținerile de titluri emise de sectorul public au avut o pondere de 97% (1 614 miliarde EUR)^[26]. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP a fost de 7,3 ani la finele anului 2023, cu unele diferențe de la o jurisdicție la alta.

În anul 2023, răscumpărările de titluri emise de sectorul privat derulate în cadrul APP și PEPP s-au plasat la 80 de miliarde EUR, în timp ce răscumpărările de titluri emise de sectorul public efectuate în cadrul PSPP și PEPP s-au ridicat la valoarea de 438 de miliarde EUR. Reinvestirile în cadrul APP și PEPP au însumat 36 de miliarde EUR în cazul titlurilor emise de sectorul privat și 271 de miliarde EUR în cazul titlurilor emise de sectorul public. Având în vedere volumul amplu al răscumpărărilor și distribuirea neuniformă a acestora, reinvestirile în titluri emise de sectorul public au fost repartizate uniform atât la nivelul jurisdicțiilor, cât și din perspectivă temporală pentru a asigura o prezență constantă și echilibrată pe piață, acordând atenția cuvenită considerentelor legate de formarea prețurilor de piață și funcționarea piețelor. Acest mecanism de uniformizare a condus la abateri temporare suplimentare ale deținerilor de titluri în cadrul PEPP de la alocarea în conformitate cu grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul Eurosistemului, însă acestea au fost, în mare parte, inversate până la sfârșitul perioadei de uniformizare, care reprezintă anul calendaristic în care au loc răscumpărările.

Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP, CBPP3 și PEPP au fost în continuare disponibile pentru operațiunile de împrumut de titluri în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo. În 2023, condițiile de pe piața de operațiuni repo s-au ameliorat semnificativ comparativ cu anul anterior, fapt reflectat de reducerea volumelor împrumuturilor de titluri.

Evoluția operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

La sfârșitul anului 2023, soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului se ridica la 410 miliarde EUR, diminuându-se cu 914 miliarde EUR față de finalul anului 2022. Această modificare reflectă, în principal, rambursările voluntare anticipate (312,5 miliarde EUR) și ajungerea la scadență a unor operațiuni (612,9 miliarde EUR) din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). Scadența medie ponderată a operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la circa 10,5 luni la finele anului 2022 la 5,2 luni la 31 decembrie 2023.

Eliminarea treptată a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie

În luna martie 2022, BCE a anunțat eliminarea treptată a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie. Aceste măsuri au reprezentat o componentă de bază a răspunsului politicii monetare a BCE la pandemie, facilitând accesul contrapartidelor la operațiunile de creditare ale Eurosistemului prin majorarea volumului garanțiilor eligibile. Punctul central al măsurilor a vizat reducerea temporară a marjelor de ajustare a valorii pentru toate categoriile de active cu o cotă fixă de 20% și extinderi temporare ale cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor (additional credit claim – ACC) implementate de unele bănci centrale naționale.

Eliminarea treptată a început în luna iulie 2022. În a doua etapă, care a intrat în vigoare începând cu data de 29 iunie 2023, reducerea temporară a marjelor de ajustare a valorii aplicabile activelor tranzacționabile și celor netranzacționabile a fost eliminată complet prin implementarea unui nou program de aplicare a marjelor de ajustare a valorii, marcând astfel revenirea la nivelul prepandemic de toleranță la risc stabilit de BCE în cadrul operațiunilor de creditare^[27].

A treia etapă a eliminării treptate a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie va viza o evaluare cuprinzătoare a cadrului pentru creanțe suplimentare de natura creditelor. Unele BCN și-au reziliat, integral sau parțial, cadrele naționale pentru creanțe suplimentare de natura creditelor în cursul anului 2023 sau în perioada anterioară^[28]. În luna noiembrie 2023, BCE a anunțat că instrumentele de natura datoriei pe termen scurt nu vor mai fi eligibile pentru utilizare drept garanții, în conformitate cu Orientarea privind măsuri de garantare temporare^[29], precum și că se renunță la unele caracteristici specifice ale cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor. De asemenea, aceasta a decis să reintroducă pragul minim de 25,000 EUR pentru creanțele interne de natura creditelor acceptate în vederea utilizării drept garanții pe plan intern, precum și să prelungească, cel puțin până la sfârșitul anului 2024, valabilitatea cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor cu caracteristicile rămase. Aceste decizii urmează a fi puse în aplicare în cursul anului 2024.

În luna septembrie 2023, ratingul de credit relevant al Republicii Elene a fost îmbunătățit de la nivelul 4 la nivelul 3 de calitate a creditului, conform scalei armonizate a Eurosistemului de evaluare a calității creditului (de la BB+ la BBB-), ceea ce a determinat poziționarea tuturor instrumentelor de natura datoriei emise de administrația centrală a Republicii Elene în categoria investment grade^[30]. Prin urmare, instrumentele de natura datoriei emise de administrația centrală a Republicii Elene, care anterior au beneficiat de o derogare inclusă în Orientarea privind măsuri de garantare temporare, se supun, începând cu luna septembrie 2023, criteriilor de eligibilitate aplicabile în conformitate cu cadrul de garantare general.

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile și a garanțiilor mobilizate

Valoarea nominală a activelor tranzacționabile eligibile a crescut cu 1 200 de miliarde EUR în anul 2023, ajungând la 18 300 de miliarde EUR la sfârșitul acestuia (Graficul 2.3). Titlurile emise de administrațiile centrale au reprezentat în continuare cea mai mare categorie de active (9 900 de miliarde EUR). Alte categorii de active au inclus obligațiunile corporative (1 900 de miliarde EUR), obligațiunile bancare garantate (1 800 de miliarde EUR) și obligațiunile bancare negarantate (2 000 de miliarde EUR). Titlurile emise de administrațiile regionale (603 miliarde EUR), titlurile garantate cu active (600 de miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (1 400 de miliarde EUR) au deținut fiecare o pondere relativ redusă în totalul activelor eligibile.

Graficul 2.3

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile

(miliarde EUR)

În intervalul cuprins între noiembrie 2022, când a avut loc ajustarea ratelor dobânzilor aplicabile OTRTL III, și sfârșitul anului 2023, contrapartidele au rambursat 80% din volumul creditelor aflate în stoc, fapt care a fost însoțit de o reducere semnificativă a garanțiilor mobilizate în valoare de peste 900 de miliarde EUR (Graficul 2.4). În urma rambursărilor anticipate din perioada noiembrie 2022-ianuarie 2023, contrapartidele au demobilizat îndeosebi obligațiuni guvernamentale, care au un cost de oportunitate relativ ridicat și pot fi utilizate pentru finanțarea prin operațiuni repo private. În plus, acestea au demobilizat obligațiuni garantate și titluri garantate cu active în valoare de peste 250 de miliarde EUR în cursul anului 2023. Ajungerea la scadență a unei operațiuni din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) în luna iunie 2023 a fost, de asemenea, însoțită de o reducere semnificativă a garanțiilor mobilizate (aproximativ 300 de miliarde EUR), echivalentul a 60% din creditul net rambursat în ziua respectivă. Cu toate acestea, două treimi din această diminuare a garanțiilor mobilizate s-au datorat eliminării treptate și parțiale a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie, în special eliminării treptate a anumitor portofolii de creanțe suplimentare de natura creditelor în Franța, precum și încetării aplicabilității cotei de reducere a marjelor de ajustare a valorii de 10%.

Graficul 2.4

Evoluția garanțiilor mobilizate

(miliarde EUR)

2.3 Gestionarea riscurilor financiare asociate instrumentelor de politică monetară

Eurosistemul gestionează permanent riscurile financiare inerente implementării operațiunilor sale de politică monetară. Funcția sa de gestionare a riscurilor urmărește eficiența împotriva riscurilor, și anume realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc^[31].

BCE a majorat, în anul 2023, ratele dobânzilor reprezentative de mai multe ori pentru a readuce inflația la ținta de 2% pe termen mediu a Consiliului guvernatorilor. Astfel, costurile asociate pasivului din bilanțurile băncilor centrale din Eurosistem au crescut, în timp ce veniturile generate de portofoliile de titluri în cadrul APP și PEPP, precum și de OTRTL III s-au menținut la un nivel scăzut. Aceasta a condus la venituri negative din dobânzi, care pot fi compensate parțial cu rezervele financiare acumulate în anii precedenți. În situația în care aceste rezerve sunt utilizate integral, orice pierderi reziduale sunt înregistrate în bilanț. Totuși, astfel de pierderi pot fi compensate prin profiturile viitoare și nu afectează capacitatea băncilor centrale membre ale Eurosistemului de a funcționa eficient. Cu timpul, se preconizează că neconcordanțele dintre activele și pasivele Eurosistemului se vor diminua, determinând ameliorarea contului de profit și pierdere^[32].

În anul 2023, principalele modificări aduse cadrului Eurosistemului de gestionare a riscurilor au fost diversificarea în continuare a surselor sale de evaluare a creditului și orientarea mai pronunțată a achizițiilor de titluri din sectorul corporativ către emitenții cu o performanță climatică mai bună.

Diversificarea în continuare a surselor de evaluare a creditului

Anul 2023 a consemnat acceptarea unor surse suplimentare de evaluare a creditului în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor (ECAF). ECAF reprezintă un cadru de gestionare a riscurilor utilizat de Eurosistem pentru atenuarea riscului de credit al activelor utilizate în operațiunile de politică monetară. Acesta definește procedurile, normele și tehnicile care asigură respectarea permanentă a cerinței Eurosistemului privind aplicarea unor standarde înalte de creditare pentru toate activele eligibile, ceea ce implică evaluarea, acceptarea și monitorizarea diferitelor tipuri de surse de evaluare a creditelor.

În luna aprilie 2023, Consiliul guvernatorilor a decis să accepte sistemul intern de evaluare a creditelor al Bank of Greece, care furnizează evaluări ale entităților juridice elene din sectorul nefinanciar, ca sursă de evaluare a creditelor. Aceste evaluări pot fi în prezent utilizate pentru a stabili eligibilitatea creanțelor de credit asupra societăților nefinanciare din Grecia drept garanții pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului, precum și marjele de ajustare a valorii asociate acestora. Sistemul intern de evaluare al Bank of Greece este unul dintre cele nouă sisteme de evaluare a creditului ale băncilor centrale naționale acceptate în prezent de Consiliul guvernatorilor.

În luna noiembrie, Consiliul guvernatorilor a decis acceptarea Scope Ratings GmbH ca instituție externă de evaluare a creditelor (ECAI), în urma unei evaluări aprofundate de către Eurosistem a cererii companiei, pe baza criteriilor de acceptare pentru ECAI. Această evaluare a cuprins criterii de ordin cantitativ și calitativ, precum și orice feedback relevant în domeniul supravegherii din partea Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe. Ratingurile furnizate de către Scope Ratings vor fi utilizate împreună cu cele ale ECAI deja acceptate (DBRS Morningstar, Fitch Ratings, Moody’s și S&P Global Ratings) pentru stabilirea eligibilității activelor depuse drept garanție în cadrul operațiunilor de politică monetară, precum și a marjelor de ajustare a valorii ce urmează a fi aplicate după finalizarea procesului de integrare a Scope Ratings în infrastructura IT a Eurosistemului.

Gestionarea riscurilor asociate achizițiilor de active în cadrul APP și al PEPP

În anul 2023, reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență a continuat să fie efectuată în scopuri de politică monetară în cadrul PEPP și, până la finalul lunii iunie, în cadrul APP. Riscurile financiare ale acestor programe sunt gestionate pe baza unor cadre specifice de control al riscurilor financiare care țin seama de obiectivele de politică monetară ale fiecărui program, precum și de caracteristicile și profilurile de risc ale diferitelor categorii de active achiziționate. Cadrele constau în criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețurilor, indici de referință și limite. Acestea au fost aplicate achizițiilor nete de active și continuă să se aplice reinvestirii principalului aferent deținerilor ajunse la scadență și activelor deținute atât timp cât acestea rămân în bilanțul Eurosistemului. Sunt în continuare valabile elementele principale ale acestor cadre, după cum apar sintetizate în Secțiunea 2.3 din Raportul anual al BCE, 2022, Tabelul 2.1. În ceea ce privește titlurile emise de sectorul corporativ, Eurosistemul a manifestat, de la începutul reinvestirii parțiale a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul APP, respectiv din luna martie 2023, o orientare mai pronunțată către emitenții cu o performanță climatică mai bună.

Caseta 3
Evoluția surplusului de lichiditate și impactul asupra ratelor dobânzilor pe segmentul negarantat al pieței monetare în euro

Caseta analizează repercusiunile reducerii bilanțului Eurosistemului asupra pieței monetare din zona euro. Diminuarea surplusului de lichiditate, consecință a reducerii bilanțului, nu a afectat transmisia modificărilor ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelul ratelor dobânzilor pe segmentul negarantat al pieței monetare. Totuși, în anul 2023 a apărut o asimetrie în reacția spread-ului dintre rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) și rata dobânzii la facilitatea de depozit a BCE. Astfel, acesta a manifestat o senzitivitate mai scăzută la reabsorbția surplusului de rezerve decât la injecția anterioară de lichiditate. Analiza preliminară indică o probabilitate ridicată ca acest fenomen să fie temporar.

Noua întărire a politicii monetare a condus la reducerea lichidității

În condițiile în care rata dobânzii la facilitatea de depozit nu a mai fost negativă și ca urmare a recalibrării condițiilor aferente OTRTL III, surplusul de lichiditate s-a redus de la 4 400 de miliarde EUR în data de 27 iulie 2022 la 3 300 de miliarde EUR la 31 decembrie 2023 (Graficul A, tabloul a). Diminuarea cu 1 100 de miliarde EUR s-a produs în principal prin rambursarea sumei de 1 700 de miliarde EUR, împrumutată anterior de bănci în cadrul OTRTL III. Ajungerea la scadență a deținerilor Eurosistemului în cadrul APP a contribuit, de asemenea, la această comprimare, răscumpărările care nu au fost reinvestite absorbind 300 de miliarde EUR. În schimb, evoluția factorilor autonomi a reintrodus în sistem un excedent de lichiditate în valoare de 900 de miliarde EUR, reflectând reducerea depozitelor, altele decât cele de politică monetară, deținute de clienții instituționali în cadrul Eurosistemului. Aceasta s-a produs gradual, ca urmare a ajustărilor operate în remunerarea depozitelor respective.

Reducerea surplusului de lichiditate nu a îngustat spread-ul dintre €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit

Datele istorice sugerează că o contracție semnificativă a surplusului de lichiditate ar trebui să conducă la îngustarea spread-ului dintre rata €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit. Totuși, reducerea recentă a excedentului de lichiditate nu a condus la comprimarea spread-ului respectiv (Grafic A, tabloul b), care s-a majorat până în a doua jumătate a anului 2022, stabilizându-se ulterior la aproximativ -10 puncte de bază începând cu luna noiembrie 2022. Această deviație de la tiparele istorice ridică semne de întrebare cu privire la manifestarea unui fenomen temporar sau a unei schimbări structurale.

Graficul A

Evoluția surplusului de lichiditate

a) Lichiditatea excedentară și componentele	b) Lichiditatea excedentară și spread-ul dintre €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit
(mii de miliarde EUR)	(axa orizontală: lichiditate excedentară în mii de miliarde EUR; axa verticală: spread în puncte de bază)

Factori determinanți

Dezactivarea efectivă în luna iulie 2022 a sistemului pe două paliere destinat remunerării rezervelor excedentare ale băncilor a condus la eliberarea unui surplus de lichiditate suplimentar în valoare de 1 000 de miliarde EUR pentru tranzacționare (Graficul B, tabloul a). Pe parcursul perioadei de rate negative ale dobânzii și ulterior introducerii sistemului pe două niveluri în luna octombrie 2019, surplusul de lichiditate disponibil efectiv pentru tranzacționare a fost inferior valorii totale a excedentului de lichiditate, o parte a rezervelor excedentare deținute în cadrul Eurosistemului beneficiind de o remunerare favorabilă, respectiv fiind exceptate de la rate negative ale dobânzilor. Încheierea perioadei cu rate negative ale dobânzilor în luna iulie 2022 a eliminat acest avantaj. Eliberarea unor fonduri tranzacționabile suplimentare a impulsionat, printre altele, tranzacționarea de către bănci pe segmentul depozitelor overnight negarantate.

Conform setului de date din raportările statistice privind piața monetară (Money Market Statistical Reporting – MMSR), valoarea finanțărilor negarantate s-a majorat de la o medie zilnică de 120 de miliarde EUR în perioada cu rate negative ale dobânzii la facilitatea de depozit în 2021 și 2022 la 210 miliarde EUR spre sfârșitul anului 2023, creșterea implicând toate sectoarele din care fac parte contrapartidele (Graficul B, tabloul b). Revenirea la rate pozitive ale dobânzii și sfârșitul sistemului pe două paliere au condus astfel la o creștere semnificativă a ofertei pe segmentul negarantat.

În contextul ofertei excedentare, băncile au beneficiat de o putere mai mare pe piață în procesul de negociere a ratelor dobânzilor cu clienții, după cum reiese și din dispersia mai pronunțată a ratelor dobânzilor în aportul la calculul €STR, majoritatea contribuind la înclinarea în sens descendent a acestei rate. Deși investitorii care furnizează fonduri au preferat scadențele scurte, întrucât se așteptau ca BCE să majoreze ratele dobânzilor, băncile au manifestat un apetit limitat pentru acest tip de maturități, care nu prezintă avantaje din perspectiva indicatorilor de lichiditate reglementați, constituind în același timp o modalitate costisitoare de majorare a dimensiunii totale a bilanțului. Prin urmare, există o tendință în rândul băncilor să perceapă o primă deponenților pentru a compensa efectul negativ al acestor depozite asupra gradului lor de îndatorare. Aceasta a condus la presiuni în sens descendent asupra €STR, îndeosebi la data raportărilor de la sfârșit de trimestru și de an.

Graficul B

Activitatea de tranzacționare

a) Excedentul de lichiditate tranzacționabil și spread‑ul dintre €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit	b) Finanțări negarantate în funcție de sectorul din care fac parte contrapartidele
(scala din stânga: surplus de lichiditate în mii de miliarde EUR; scala din dreapta: spread în puncte de bază)	(miliarde EUR)

Spread-ul necomprimat poate fi un fenomen temporar

În concluzie, absența unei comprimări a spread-ului dintre €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit ar putea fi un fenomen temporar, în condițiile în care, în contextul ofertei excedentare, băncile își păstrează puterea pe piață pentru a negocia prețul depozitelor pe termen scurt în vederea compensării efectelor asupra indicatorilor reglementați. Realinierea dintre €STR și rata dobânzii la facilitatea de depozit este încă posibilă, pe fondul diminuării în continuare a nivelurilor lichidității excedentare, care ar putea modifica echilibrul de forțe dintre cererea și oferta de bani.

3 Sectorul financiar european este rezilient, dar funcționează într-un context fragil al stabilității financiare

Sectorul bancar din zona euro s-a dovedit a fi rezilient în 2023, mai ales în contextul intrării în dificultate a unor bănci din Statele Unite și Elveția. Acesta a beneficiat de progresele înregistrate în mai multe domenii, precum și de continuarea implicării în materie de supraveghere. Contextul stabilității financiare a rămas însă fragil, întrucât condițiile financiare mai restrictive au afectat economia reală și sectorul financiar. Autoritățile naționale au continuat să pună în aplicare sau să înăsprească cerințele privind amortizoarele macroprudențiale pentru a întări soliditatea sectorului bancar. De asemenea, cadrele de reglementare pentru bănci, precum și cele privind infrastructura și inovațiile financiare au fost îmbunătățite în continuare pentru creșterea rezilienței pe termen lung a sistemului financiar.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2023

Contextul stabilității financiare în zona euro a rămas fragil pe parcursul anului 2023, reflectând o combinație de provocări legate de inflația ridicată, condițiile financiare mai restrictive, perspectivele privind atenuarea ritmului de creștere economică și noile tensiuni geopolitice din Orientul Mijlociu, care accentuează impactul războiului actual declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În martie 2023, intrarea în dificultate a unor bănci din Statele Unite și Elveția a generat un șoc financiar puternic, dar în cele din urmă de scurtă durată, ca urmare a măsurilor ferme de politică. Acestea au determinat reorientarea rapidă a preocupărilor privind stabilitatea financiară către alte probleme, cum ar fi implicațiile majorării ratelor dobânzilor și riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Majorarea ratelor dobânzilor de politică monetară ale BCE a continuat să alimenteze creșterea treptată a costurilor de finanțare în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, extinderea perioadelor de fixare a ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate în anii anteriori, precum și reziliența piețelor forței de muncă și economiile acumulate au atenuat, pe întreg parcursul anului, implicațiile riscului de credit generate de costul mai ridicat al finanțării suportat de debitori. În general, calitatea activelor băncilor din zona euro a rămas robustă, însă pierderile băncilor din activitatea de creditare au început să crească, deși de la niveluri reduse, iar entitățile care desfășoară activități de intermediere financiară nebancară s-au confruntat în continuare cu un nivel ridicat al riscului de credit asociat numărului mai mare de retrogradări ale portofoliilor de obligațiuni ale acestora.

După ce au beneficiat de rate scăzute ale dobânzilor în anii precedenți și în contextul instrumentului BCE de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument), țările din zona euro au înregistrat în 2023 o creștere generalizată a costurilor finanțării, dispersia fiind limitată la nivel de țară pe parcursul anului. Cu toate acestea, întrucât autoritățile guvernamentale se confruntă cu necesitatea de reînnoire a datoriilor ajunse la scadență la rate mai ridicate ale dobânzii, costurile lor de finanțare rămân sensibile la evoluția fundamentelor fiscale, în special la riscul de derapaj fiscal, care ar putea realimenta preocupările legate de sustenabilitatea datoriei suverane. Totodată, orice dinamică nejustificată și dezordonată a piețelor datoriilor suverane poate fi contracarată de flexibilitatea reinvestirilor în cadrul programului BCE de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie și de instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

În mod similar, înainte de pandemie și pe perioada acesteia, sectorul corporativ a beneficiat de rate scăzute ale dobânzilor, iar profiturile sale au rămas semnificative în 2023. Odată cu atenuarea efectelor redresării activității economice, înăsprirea condițiilor de creditare și majorarea costului serviciului datoriei, vulnerabilitățile companiilor s-au amplificat. Pe parcursul anului, falimentele corporative au început să crească, deși numărul acestora este încă scăzut, în general. Companiile din sectorul imobiliar au fost deosebit de vulnerabile în contextul declinului constant înregistrat de piețele imobiliare comerciale din zona euro.

Sectorul gospodăriilor populației s-a confruntat cu o deteriorare a capacității de onorare a serviciului datoriei în 2023, ca urmare a ratelor de dobândă în creștere și a corecțiilor permanente de pe piețele imobiliare rezidențiale. Creșterea abruptă a costului finanțării de la începutul ciclului de întărire a politicii monetare a avut, în mod evident, un impact negativ asupra cererii de credite ipotecare. În pofida acestui fapt, o piață robustă a forței de muncă, alături de constrângerile la nivelul ofertei de locuințe, a susținut o încetinire ordonată pe piețele imobiliare rezidențiale. Totuși, evaluările încă ridicate sugerează că vulnerabilitățile s-ar putea materializa în cazul în care corecțiile prețurilor devin mai dezordonate.

Dincolo de episoadele de volatilitate înregistrate în 2023, se pare că, în general, stabilirea prețurilor pe piețele financiare în cursul anului a avut la bază așteptări optimiste legate de perspectivele macrofinanciare viitoare și, prin urmare, a fost considerată vulnerabilă la influențe nefavorabile neanticipate. Primele de risc pe piața obligațiunilor corporative par să fi fost bine aliniate la trendurile istorice, însă acestea au fost semnificativ reduse pe piața de capital. S-a considerat că reacția neobișnuit de modestă a prețurilor acțiunilor la majorarea ratelor dobânzilor a sporit vulnerabilitatea acțiunilor la o reevaluare abruptă în situația în care efectul nefavorabil al încetinirii creșterii economice asupra profitabilității companiilor s-ar dovedi a fi superior celui anticipat de investitori. Totodată, sentimentul față de riscul de piață a fost în continuare deosebit de sensibil la noile evoluții neprevăzute legate de perspectivele inflației, creșterea economică și, prin extensie, de traiectoria conduitei de politică monetară.

Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) a băncilor din zona euro a fost de 15,6% în trimestrul III 2023. Acest indicator s-a apropiat de nivelul său maxim înregistrat de la începutul supravegherii bancare europene și a reflectat creșterea profitabilității și reducerea riscurilor asociate portofoliilor băncilor. Rezervele consistente de capital și de lichiditate au contribuit la menținerea încrederii în sistemul bancar al zonei euro în perioadele marcate de tensiuni generate de intrarea în dificultate a unor bănci din Statele Unite și Elveția la începutul anului. Totodată, rentabilitatea capitalului sectorului bancar din zona euro s-a îmbunătățit în continuare până la 10,0%, cel mai ridicat nivel din peste zece ani, ca urmare a creșterii marjelor nete de dobândă, în condițiile în care randamentele activelor s-au majorat mai rapid decât costul finanțării. Deși profiturile băncilor au beneficiat de aceste efecte favorabile, este probabil ca acestea să fi fost expuse riscurilor cauzate de trei evoluții nefavorabile: (i) combinația dintre inflația mai înaltă, costurile mai mari ale serviciului datoriei și deteriorarea contextului macroeconomic, cu un posibil impact negativ asupra calității activelor bancare, care începuse deja să se materializeze, date fiind semnele incipiente de creștere a ratelor de nerambursare și a sumelor cu întârzieri la plată; (ii) întărirea standardelor de creditare, care a comprimat cererea de credite, astfel încât fluxurile de credite noi au coborât până la cele mai scăzute niveluri înregistrate din 2015 și (iii) conturarea unei tendințe de creștere a costului finanțării, pe măsură ce ratele agregate ale dobânzilor la depozite au început să crească ușor, în special la depozitele la termen, iar costurile finanțării de pe piețe au început să fie mai mari. În pofida acestor adversități, rezultatele exercițiului de testare la stres la nivelul UE din 2023 derulat de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) au confirmat că, potrivit estimărilor, băncile vor rămâne reziliente la șocuri negative severe.

În sectorul instituțiilor financiare nebancare (IFN), evoluțiile au rămas relativ stabile în 2023, înregistrându-se în continuare intrări în fondurile suverane și în cele de obligațiuni corporative cu risc investițional redus (investment grade). Aceasta a contribuit la creșterea absorbției titlurilor de datorie suverană și corporativă. Totodată, instituțiile financiare nebancare și-au redus în mod activ expunerea totală la riscul de credit pe parcursul anului printr-un proces continuu de diminuare a riscurilor, reechilibrându-și portofoliile de investiții astfel încât acestea să includă într-o mai mare proporție active comparativ mai sigure. Totuși, acestea au rămas vulnerabile la riscul de credit. Din cauza incertitudinii economice ridicate și a condițiilor financiare mai restrictive, sectorul IFN se confrunta cu riscul de a înregistra pierderi din reevaluare, ca urmare a retrogradărilor portofoliilor de obligațiuni, precum și cazuri de intrare în incapacitate de plată. De asemenea, sectorul IFN a continuat să fie expus riscului de lichiditate, rezervele de numerar din cadrul fondurilor de plasament în acțiuni și obligațiuni menținându-se la un nivel scăzut în contextul înăspririi condițiilor financiare. În ansamblu, în condițiile în care deținerile de lichidități pe segmentele sectorului IFN au fost în continuare reduse, exista riscul ca ieșirile bruște din fondurile de investiții, apelurile în marjă semnificative sau expirarea polițelor de asigurare să conducă la vânzări forțate de active. Fondurile de investiții imobiliare au continuat să fie expuse în mod deosebit pierderilor din reevaluare și ieșirilor de investiții, în special ca urmare a situației nefavorabile în care se găsea sectorul imobiliar comercial. Instabilitatea pe acest segment a provocat temeri deosebite, dată fiind importanța sa pentru sectorul imobiliar și potențialul său de amplificare a riscurilor la adresa acestui sector.

Băncile, fondurile și societățile de asigurare din zona euro au continuat în 2023 să se confrunte cu dificultăți generate de schimbările climatice. Și riscul cibernetic a necesitat monitorizare atentă. Frecvența crescută a dezastrelor naturale grave ca urmare a schimbărilor climatice și amploarea tot mai mare a pierderilor asociate au determinat, de asemenea, creșterea prețurilor asigurărilor, pe fondul disponibilității reduse a asigurărilor împotriva pericolelor climatice^[33]. Acest lucru a evidențiat riscul unei incidențe crescute a șocurilor climatice care exacerbează provocările în materie de profitabilitate cu care se confruntă societățile de asigurări generale și agravează decalajele de protecție prevalente ale asigurărilor (proporția pierderilor economice neacoperite de asigurări), având un potențial impact negativ asupra situației macroeconomice și a stabilității financiare.

3.2 Politica macroprudențială: asigurarea rezilienței sectorului financiar în condiții macrofinanciare turbulente

BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale privind capitalul propuse de autoritățile naționale pentru băncile din țările participante la Mecanismul unic de supraveghere (MUS). Este important de menționat că BCE are și prerogativa de a aplica măsuri mai stricte privind capitalul, dacă va fi necesar. În urma monitorizării atente a conduitei politicilor macroprudențiale naționale în 2023, BCE nu a considerat necesară aplicarea unor astfel de măsuri, întrucât mai multe țări implementaseră deja măsuri macroprudențiale noi sau le întăriseră pe cele în vigoare pentru a consolida reziliența propriilor sisteme bancare la vulnerabilitățile acumulate și la riscurile în sensul scăderii.

Menținerea rezilienței sistemului financiar și promovarea unor măsuri țintite de politică macroprudențială

În 2023, preocupările privind stabilitatea financiară au vizat implicațiile ratelor de dobândă mai mari și ale riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Din perspectivă macroprudențială, condițiile financiare mai restrictive au determinat continuarea fazei de declin a ciclului financiar, însă riscurile sistemice nu s-au materializat. În mod deosebit, pozițiile de capital ale băncilor s-au menținut solide, deși nivelul rezervelor de capital a variat în funcție de bănci și de țări, iar constrângerile pe partea ofertei de credite nu au avut legătură cu cerințele de capital ale băncilor. Privind în perspectivă, costurile mai mari ale serviciului datoriei și deteriorarea mediului macroeconomic ar putea afecta capacitatea sectoarelor nefinanciare de a onora serviciul datoriei și, treptat, calitatea activelor bancare. Aceasta, alături de scăderea volumului creditelor și de creșterea costurilor de finanțare, ar putea avea un impact negativ asupra profitabilității și rezilienței băncilor.

În acest context, autoritățile naționale au continuat să înăsprească politica macroprudențială în 2023 pentru a spori reziliența băncilor. Demersul a fost facilitat de profitabilitatea și rezervele de capital ale băncilor, care s-au menținut, în medie, la niveluri ridicate, în pofida contextului macrofinanciar dificil. Unele autorități naționale au activat amortizorul anticiclic de capital pentru a contracara vulnerabilitățile legate de acumularea riscului de credit și pentru a asigura un spațiu macroprudențial mai amplu sub forma amortizoarelor de capital care pot fi eliberate. În 2023, opt țări au introdus amortizorul anticiclic de capital sau au majorat rata acestuia, iar până la finalul anului 14 țări în total implementaseră sau anunțaseră o rată pozitivă a amortizorului anticiclic de capital. În plus, un număr total de 11 state implementaseră sau anunțaseră introducerea unui amortizor de risc sistemic extins sau sectorial^[34], iar băncile din zece țări au majorat rata amortizorului O-SII, parțial ca urmare a metodologiei revizuite a BCE de aplicare a unui prag minim^[35]. Nu în ultimul rând, 15 țări au menținut măsurile orientate către debitor pentru a preveni asumarea excesivă de riscuri de către bănci în creditarea populației.

În 2023, BCE a publicat rezultatele analizelor efectuate și opiniile sale cu privire la tematici de politică macroprudențială. În capitolele privind politica macroprudențială din edițiile din mai și noiembrie ale raportului său Financial Stability Review, BCE a subliniat importanța menținerii amortizoarelor macroprudențiale de capital în cazul deteriorării condițiilor din sectorul bancar^[36]. Totodată, aceasta a explicat motivele pentru care era necesar ca măsurile actuale orientate către debitor să rămână în vigoare și să funcționeze în continuare ca mecanisme structurale de sprijin care să garanteze că standardele de creditare nu se deteriorează și că debitorii continuă să manifeste reziliență. În plus, BCE a sugerat că nivelurile ridicate ale profitabilității sectorului bancar ar putea oferi unor țări oportunitatea de a efectua noi majorări țintite ale amortizoarelor macroprudențiale de capital, cu condiția evitării efectelor prociclice. Nu în ultimul rând, BCE a emis avize în care explică motivele pentru care impunerea de taxe extraordinare instituțiilor de credit din unele țări ar putea avea implicații negative asupra stabilității financiare^[37].

BCE a dedicat o ediție a Buletinului macroprudențial analizelor privind posibila implementare a unei rate neutre pozitive a amortizorului anticiclic de capital. În ansamblu, experiența dobândită în urma pandemiei sugerează că rolul amortizoarelor macroprudențiale de capital care pot fi eliberate trebuie consolidat pentru contracararea eficace a șocurilor sistemice nefavorabile care se pot manifesta independent de poziția unei țări în ciclul financiar sau economic. Până la finele anului 2023, șase țări implementaseră deja sau anunțaseră introducerea unui cadru pentru stabilirea unei rate neutre pozitive a amortizorului^[38]. Cadrele respective au avut la bază abordări diferite, ceea ce a avut ca rezultat stabilirea unor rate neutre pozitive diferite ale amortizorului. Pe termen mediu, ar fi de dorit o abordare mai armonizată pentru stabilirea unor rate neutre pozitive ale amortizorului în statele membre ale uniunii bancare, deoarece aceasta ar spori consecvența și eficacitatea procesului de elaborare a politicilor, asigurând în același timp suficientă flexibilitate la nivel național. În ceea ce privește intermedierea financiară nebancară, BCE a susținut în continuare necesitatea unui set cuprinzător de măsuri de politică pentru soluționarea holistică a vulnerabilităților din acest sector. Aceste măsuri ar trebui să țină seama de cadrele existente și să fie susținute de o coordonare strânsă la nivel internațional.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

În 2023, BCE a furnizat sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Este de menționat faptul că BCE a co-prezidat Grupul de lucru al CERS pentru instrumente, Grupul de lucru pentru analiză și Grupul operativ pentru testarea la stres, precum și echipa de proiect a BCE/CERS pentru monitorizarea riscurilor climatice. De asemenea, BCE a co-prezidat echipele agile înființate în cadrul Grupului de lucru pentru analiză/Grupului pentru analiză macroprudențială și al Grupului de lucru pentru instrumente/Grupului pentru politică macroprudențială cu privire la impactul creșterii inflației și a ratelor dobânzilor asupra stabilității financiare, precum și al echipei agile privind lichiditatea sistemică din cadrul Grupului de lucru pentru analiză/ Grupului pentru analiză macroprudențială.

De asemenea, BCE a acordat sprijin activităților desfășurate de CERS cu privire la: (i) instrumentele macroprudențiale pentru reziliența cibernetică^[39]; (ii) implicațiile sistemice și opțiunile de politică cu privire la criptoactive și finanțarea descentralizată^[40]; (iii) monitorizarea vulnerabilităților legate de intermedierea financiară nebancară^[41]; (iv) opțiunile de politică pentru contracararea riscurilor asociate datoriei corporative și fondurilor de investiții imobiliare^[42]; (v) vulnerabilitățile din sectorul imobiliar comercial, în legătură cu care CERS a publicat o recomandare^[43] și (vi) cadrele macroprudențiale pentru gestionarea riscurilor climatice^[44]. Informații mai detaliate pot fi găsite pe website-ul CERS, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura siguranța și soliditatea băncilor individuale

În pofida contextului macroeconomic dificil, băncile europene au rămas reziliente pe parcursul anului 2023, inclusiv în urma turbulențelor din martie, care au fost declanșate de falimentul unor bănci regionale din Statele Unite și au culminat în Europa cu preluarea Credit Suisse de către UBS, sub supravegherea autorităților elvețiene. În cadrul unui exercițiu specific de colectare de date realizat de BCE și de ABE, băncile au raportat pierderi nete nerealizate în valoare de 73 de miliarde EUR aferente titlurilor de natura datoriei evaluate la valoare contabilă. Valoarea a fost considerată redusă în comparație cu cea raportată în Statele Unite. Testarea la stres realizată de BCE în 2023 a arătat că băncile au capacitatea de a rezista în cazul unui declin economic puternic, presupus în scenariul advers, fiind sprijinite de îmbunătățirea calității activelor și de creșterea profitabilității. Reziliența pe ansamblul sectorului bancar se datorează eforturilor întreprinse de bănci de-a lungul anilor, surselor diversificate de finanțare ale acestora și condițiilor favorabile de lichiditate, precum și implicării continue a BCE în materie de supraveghere, de exemplu, prin activitatea desfășurată cu privire la riscul de dobândă asociat portofoliului bancar începând din 2021. În procesul de supraveghere și evaluare (SREP) pentru anul 2023, scorul general SREP a rămas, în linii mari, nemodificat. Cerințele privind fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) din Pilonul 2 au fost stabilite, în medie, la 1,2%, comparativ cu 1,1% în 2022.

În pofida rezultatelor SREP și a faptului că băncile europene au înregistrat niveluri record ale profitabilității în 2023, BCE consideră că nu există loc pentru o atitudine relaxată. Transmisia în creștere treptată a modificărilor ratei dobânzii de politică monetară la nivelul ratelor dobânzilor la depozitele bancare și majorarea generalizată a costurilor de finanțare ale băncilor, precum și deteriorarea calității activelor în sectorul imobiliar și în alte sectoare sensibile la riscul de rată a dobânzii ar putea pune în pericol sustenabilitatea profiturilor ridicate. Activitatea de supraveghere a BCE se concentrează în continuare pe deficiențele care persistă în gestionarea riscurilor, guvernanță și controale interne, precum și pe riscurile emergente.

În cursul anului 2023, Supravegherea bancară a BCE s-a concentrat mai mult pe riscuri și a fost mai eficace. Ca urmare a activității sale interne și a recomandărilor grupului de experți, BCE a implementat un nou cadru de toleranță a riscurilor, prin care le acordă autorităților de supraveghere prerogative pentru a-și adapta și prioritiza activitățile în funcție de situația individuală a băncilor pe care le supraveghează, descurajându-se astfel abordarea unitară, nediferențiată a instituțiilor de credit. De asemenea, BCE a introdus un nou cadru de evaluare multianuală pentru SREP, care le permite autorităților de supraveghere să calibreze mai bine intensitatea și frecvența analizelor pe care le realizează. Totodată, BCE a început să dezvolte măsuri de supraveghere mai prompte și mai eficace, valorificând totalitatea instrumentelor de supraveghere, inclusiv penalitățile cu titlu cominatoriu, de exemplu în privința riscurilor climatice și de mediu^[45].

BCE a sancționat trei bănci în anul 2023^[46].

În luna decembrie 2023, BCE a publicat prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026, care vizează: (i) consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate, (ii) accelerarea remedierii eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și gestionare a riscurilor climatice și de mediu și (iii) continuarea progreselor în domeniul transformării digitale și construirea unor cadre robuste de reziliență operațională.

Ca parte a eforturilor sale continue de sporire a transparenței, în 2023 BCE a publicat (i) abordarea sa în patru etape de stabilire a cerinței din Pilonul 2 în funcție de riscurile specifice, (ii) metodologia SREP privind riscul de credit și metodologia SREP privind riscul de piață care urmează să fie aplicate în ciclul din 2024 și (iii) Ghidul privind procedurile aplicabile participațiilor calificate, iar în luna ianuarie 2024, BCE a lansat o versiune actualizată a Manualului de supraveghere, publicat ultima dată în anul 2018.

În luna aprilie 2023, BCE și Comitetul unic de rezoluție au salutat propunerile Comisiei Europene de modificări legislative ale cadrului UE de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor.

În octombrie 2023, Claudia Buch a fost numită în funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE, în conformitate cu procesul de selecție stabilit la nivelul instituției.

Informații mai detaliate pot fi găsite pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2023.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică ale UE și la nivel internațional

În anul 2023 s-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului de reglementare aplicabil sectorului financiar. Principalele realizări au fost: (i) acordul privind punerea în aplicare de către UE a reformelor finale Basel III, (ii) inițiativele de combatere a riscurilor climatice și (iii) propunerea de consolidare a cadrului UE de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese importante cu privire la reglementarea criptoactivelor și la întărirea reglementării infrastructurii pieței, de exemplu referitor la compensarea centrală.

Îmbunătățirea cadrului de reglementare aplicabil băncilor

În anul 2023, BCE a continuat să sprijine negocierile privind pachetul bancar al UE, care cuprinde o serie de modificări aduse Regulamentului privind cerințele de capital (CRR)^[47] și Directivei privind cerințele de capital (CRD)^[48], menite să implementeze reformele finale Basel III în Uniunea Europeană. În luna decembrie 2023, grupurile de pregătire ale Parlamentului European și ale Consiliului UE au avizat pachetul bancar al UE. Se anticipează că adoptarea textelor finale ale CRR și CRD va avea loc până la sfârșitul lunii aprilie 2024, după finalizarea revizuirii juridice. Scopul reformelor este de a consolida în continuare reziliența sistemului bancar al UE, îndeosebi prin majorarea capitalului necesar pentru acoperirea expunerilor la riscul de credit, riscul operațional și riscul de piață. Acestea vor îmbunătăți, de asemenea, setul de instrumente de supraveghere, inclusiv pentru contracararea riscurilor climatice și a altor riscuri în materie de durabilitate^[49]. În plus, BCE a contribuit la agenda UE privind finanțarea durabilă, îndeosebi prin publicarea de avize referitoare la o directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și un regulament privind activitățile de rating de mediu, social și de guvernanță^[50].

Dezbaterile privind finalizarea uniunii bancare s-au axat pe îmbunătățirea cadrului UE de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor. La data de 18 aprilie 2023, Comisia Europeană a publicat o propunere legislativă menită să consolideze gestionarea crizelor bancare în UE și, în special, să extindă opțiunile autorităților referitoare la gestionarea intrării în dificultate a băncilor mai mici și mijlocii. BCE a salutat călduros pachetul legislativ prin intermediul unui aviz^[51], subliniind necesitatea unor instrumente și opțiuni de finanțare mai bune pentru gestionarea crizelor. Pe lângă pachetul legislativ propus, BCE a solicitat continuarea eforturilor în direcția finalizării uniunii bancare. Mai exact, acest lucru necesită instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor și a unui cadru european pentru lichiditate în caz de rezoluție.

Finalizarea unui cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor și, respectiv, de combatere a spălării banilor

BCE a continuat să sprijine finalizarea și implementarea unui cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor în anul 2023, atât la nivel european, cât și la nivel internațional. Ulterior intrării în vigoare în Uniunea Europeană a Regulamentului privind piețele criptoactivelor^[52] în luna iunie, BCE a contribuit cu informații referitoare la o serie de standarde tehnice de implementare a regulamentului, coordonate de Autoritatea bancară europeană și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Pe plan internațional, aceasta a contribuit la progresele înregistrate în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (Basel Committee on Banking Supervision – BCBS) și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (Committee on Payments and Market Infrastructures – CPMI). Mai exact, CSF a finalizat Cadrul global de reglementare aplicabil activităților în domeniul criptoactivelor, oferind recomandări de nivel înalt pentru reglementarea piețelor criptoactivelor și a activităților conexe, precum și pentru mecanismele privind criptomonedele stabile mondiale. Aceste recomandări au fost incluse în foaia de parcurs mai amplă a G20 privind criptoactivele, care a fost adoptată în luna octombrie și care a beneficiat, de asemenea, de contribuția BCE. Totodată, BCE a sprijinit activitatea BCBS cu privire la înăsprirea și clarificarea unor aspecte referitoare la standardul său privind expunerile băncilor la criptoactive. Mai exact, modificările înăspresc criteriile pe baza cărora criptomonedele stabile beneficiază de un tratament preferențial în materie de reglementare.

În plus, BCE a continuat să contribuie în mod activ la finalizarea pachetului de propuneri legislative ale Comisiei Europene privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), inclusiv înființarea unei autorități pentru combaterea spălării banilor la nivelul UE. După cum a subliniat în avizele sale^[53], BCE a sprijinit cooperarea strânsă și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și supravegherea bancară europeană și, în general, un regim eficace la nivelul UE pentru a combate utilizarea abuzivă a sistemului financiar al UE în scopul spălării banilor și finanțării terorismului.

Sprijinirea progreselor în direcția uniunii piețelor de capital și consolidarea cadrului de reglementare a sectorului financiar nebancar

Activitatea legislativă referitoare la inițiativele de aprofundare a integrării piețelor de capital ale UE ca parte a planului de acțiune al Comisiei Europene din anul 2020 privind uniunea piețelor de capital a continuat în anul 2023. Pe parcursul anului, BCE a contribuit la dezbaterea publică pe tema politicilor privind viitorul uniunii piețelor de capital prin intermediul a diverse publicații și discursuri^[54]. În plus, președinta BCE a publicat, împreună cu președinții Eurogrupului, Băncii Europene de Investiții, Consiliului European și Comisiei Europene, un articol de opinie referitor la importanța uniunii piețelor de capital pentru canalizarea economiilor europenilor în direcția creșterii. De asemenea, BCE a participat activ la discuțiile Eurogrupului privind viitorul piețelor de capital și financiare europene și a contribuit la procesul legislativ aferent revizuirii Regulamentului privind infrastructura pieței europene^[55].

Totodată, BCE a continuat să evidențieze importanța combaterii vulnerabilităților structurale din sectorul financiar nebancar și a îmbunătățirii cadrului relevant de politică din perspectivă macroprudențială. În raportul Financial Stability Review și în Buletinul macroprudențial publicate de BCE au fost analizate episoadele recente de stres din sectorul financiar nebancar și implicațiile la nivel de politici din perspectiva asigurării unui nivel adecvat de lichiditate și de îndatorare în cadrul acestui sector^[56]. BCE a fost, de asemenea, implicată în evaluarea de către CSF a implicațiilor îndatorării sectorului financiar nebancar asupra stabilității financiare și a contribuit în mod activ la politicile aflate în curs de elaborare în vederea creșterii rezilienței sectorului respectiv^[57]. În ceea ce privește fondurile deschise, BCE a contribuit la revizuirea recomandărilor de politică ale CSF în scopul remedierii necorelării lichidității structurale în cadrul acestor fonduri^[58].

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a plăților. În 2023, Eurosistemul și-a lansat cu succes noul sistem de plăți de mare valoare și a continuat să dezvolte serviciile TARGET. În vederea consolidării în continuare a integrării și inovării pe piețele plăților și instrumentelor financiare europene, Eurosistemul și-a actualizat strategia privind plățile de mică valoare și a început să analizeze eventualul impact al tehnologiilor emergente asupra decontării tranzacțiilor financiare de tip wholesale. În activitatea sa de explorare a unei posibile monede euro digitale, Eurosistemul a trecut de la etapa de investigare la etapa de pregătire.

4.1 Servicii TARGET

La data de 20 martie 2023, Eurosistemul și-a lansat cu succes noul sistem de plăți de mare valoare T2, înlocuind sistemul TARGET2 care a funcționat din luna noiembrie 2007. Sistemul T2 introduce un nou sistem de decontare pe bază brută în timp real (real-time gross settlement – RTGS), o funcție centrală de gestionare a lichidității care optimizează gestionarea lichidității la nivelul tuturor serviciilor TARGET, oferind un set de componente folosite în comun de serviciile TARGET, precum și un program prelungit de funcționare. Migrarea a avut loc între 17 și 20 martie 2023, iar toate băncile au început decontarea în noul sistem într-o manieră de tip „big bang” luni, 20 martie 2023. Noul sistem respectă standardul internațional privind schimbul de mesaje (în format ISO 20022) între instituțiile financiare și aduce câștiguri semnificative de eficiență. În plus, noua configurare a sistemului T2 permite participanților pe piață să eficientizeze gestionarea lichidității în banii băncii centrale pentru tranzacțiile în euro ale acestora cu plăți de mare și de mică valoare, precum și pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare.

Aproximativ 1 000 de bănci utilizează T2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 40 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin T2. În anul 2023, prin intermediul T2 și al predecesorului acestuia TARGET2, au fost procesate, în medie, 409 444 de plăți pe zi, cu o valoare medie zilnică de 2 200 de miliarde EUR. Aceasta a reprezentat o creștere cu 2,9% a volumului zilnic de plăți comparativ cu plățile realizate prin intermediul TARGET2 în anul 2022.

Începând cu 1 ianuarie 2023, în urma aderării Croației la zona euro, comunitatea financiară croată a migrat de la sistemul RTGS național la TARGET2/T2. Integrarea pieței croate în serviciile TARGET a continuat în luna iunie odată cu migrarea către Serviciul TARGET de decontare a plăților instant (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS) și în luna septembrie, când depozitarul central de instrumente financiare din Croația (central securities depositories – CSD) a aderat la platforma TARGET2-Securities (T2S).

Depozitarul central croat a fost integrat ca parte a unui val în care cinci CSD s-au alăturat cu succes platformei T2S, respectiv Euroclear Bank, unul dintre cele mai mari CSD din lume, Sistemul Băncii Naționale a Bulgariei de decontare a titlurilor de stat și Depozitarul Central AD, celălalt CSD care își desfășoară activitatea în Bulgaria, depozitarul central croat (Središnje klirinško depozitarno društvo d.d. – SKDD) și Euroclear Finland. Platforma T2S conectează în prezent 24 de depozitari centrali de instrumente financiare de pe 23 de piețe europene, permițând decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în euro și în coroana daneză. Acest val de migrare a reprezentat o evoluție importantă pentru T2S și Eurosistem din punct de vedere operațional, comercial și strategic. Mai exact, integrarea cu succes a unui CSD (Euroclear Finland) care administrează conturi ale investitorilor finali reconfirmă faptul că infrastructurile de piață ale Eurosistemului pot deservi toate piețele și jurisdicțiile din UE. Totodată, din punct de vedere comercial, migrarea Euroclear Bank aduce Euroobligațiunile direct pe platforma T2S și, începând cu anul 2024, în Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS). În 2023, T2S a procesat în medie 699 868 de tranzacții pe zi, cu o valoare medie zilnică de 790,3 miliarde EUR.

TIPS a continuat să joace un rol important în dezvoltarea plăților instant în euro, tot mai multe bănci și comunități naționale folosind acest serviciu în 2023. Creșterea numărului de participanți la TIPS a dus la o expansiune a volumelor de tranzacții cu peste 127% față de 2022, în decembrie 2023 fiind atins un vârf de 28 de milioane de plăți instant decontate (față de 18,7 milioane în decembrie 2022). Testarea privind conectarea Sveriges Riksbank și a coroanei suedeze la TIPS pentru plăți instant în 2024 a fost finalizată cu succes. Colaborarea dintre Eurosistem și Danmarks Nationalbank în vederea conectării coroanei daneze la TIPS (și T2) în 2025 a continuat fără probleme.

În luna iulie 2023, Eurosistemul a publicat o nouă grilă de tarife pentru TIPS care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Prin aceasta se asigură că serviciul își recuperează costurile, fără a face profit. Totodată, scopul tarifării TIPS este să sprijine adoptarea plăților instant în Europa, care se așteaptă, de asemenea, să consemneze o accelerare, având în vedere propunerea legislativă avansată de Comisia Europeană de a pune plățile instant la dispoziția tuturor cetățenilor și companiilor care dețin un cont bancar în UE și în țările din Spațiul Economic European.

Pe lângă cele trei servicii de decontare (T2, T2S și TIPS), Eurosistemul dezvoltă un nou serviciu TARGET, ECMS, care va fi un sistem unificat de gestionare a activelor utilizate drept colateral în operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. Data lansării ECMS a fost decalată pentru luna noiembrie 2024 în loc de aprilie 2024 pentru a oferi utilizatorilor mai mult timp să finalizeze testarea funcționalităților ECMS într-un mediu stabil.

4.2 Proiectul aferent monedei euro digitale

Etapa de investigare, de doi ani, a proiectului aferent euro digital s-a încheiat în octombrie 2023. Inventarierea operațiunilor efectuate în cursul etapei de investigare a stat la baza deciziei Consiliului guvernatorilor BCE de a lansa etapa de pregătire. Începutul acestei noi etape nu implică o hotărâre de a emite moneda euro digitală. Această decizie poate fi luată în considerare de Consiliul guvernatorilor numai după adoptarea cadrului legislativ pentru un euro digital la nivelul UE.

În cursul etapei de investigare, Eurosistemul a convenit asupra caracteristicilor de concepere la standarde ridicate și a cerințelor tehnice pentru un euro digital. Activitatea a fost susținută de un exercițiu de prototipare menit să valideze propunerile privind caracteristicile de concepere atât din punct de vedere tehnic, cât și printr-o metodă de cercetare de tip „focus grup”^[59] folosită pentru obținerea de informații cu privire la preferințele și așteptările potențialilor utilizatori. Colaborarea strânsă și transparentă cu participanții pe piață, cu alte instituții ale UE și cu factorii de decizie a dat posibilitatea tuturor părților interesate să ofere feedback referitor la opțiunile privind caracteristicile de concepere și distribuția. Studiile de piață privind aspectele tehnice au arătat că există un grup suficient de mare de furnizori europeni capabili să dezvolte soluții pentru o monedă euro digitală și că sunt disponibile o multitudine de opțiuni privind concepția arhitecturală și tehnologică.

Prima fază a etapei de pregătire, care a început la 1 noiembrie 2023, se va întinde pe o durată de doi ani și va pune bazele pentru o eventuală emisiune a monedei euro digitale. În acest interval de timp, accentul se va pune pe finalizarea cadrului de reglementare pentru moneda euro digitală și pe selectarea furnizorilor care ar putea eventual dezvolta o platformă și o infrastructură pentru euro digital. Eurosistemul va realiza, de asemenea, și alte teste și experimente și va continua să se consulte cu toate părțile interesate – inclusiv cu publicul – pentru a se asigura că o monedă euro digitală îndeplinește cele mai înalte standarde de calitate, siguranță, protecție a datelor personale și utilizare facilă.

Eventualele măsuri ulterioare vor fi luate de Consiliul guvernatorilor pe baza rezultatelor primei faze a etapei de pregătire și a evoluției procesului legislativ.

4.3 Inovarea și integrarea infrastructurilor piețelor și a plăților

În luna noiembrie 2023 Eurosistemul a publicat o formă actualizată a strategiei sale privind plățile de mică valoare prin prisma schimbărilor semnificative survenite în peisajul plăților în cei patru ani de la lansarea acesteia. Mai exact, sectorul Big Tech și-a intensificat activitățile în domeniul plăților, posibil afectând negativ autonomia strategică a Europei în ceea ce privește plățile. Totodată, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat relevanța riscurilor (cibernetice) pentru infrastructurile critice din Europa, inclusiv pentru serviciile de plată. În plus, s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește proiectul aferent monedei euro digitale.

Strategia actualizată păstrează principalele obiective, și anume dezvoltarea de soluții paneuropene pentru plățile la punctele de interacțiune (respectiv la punctele fizice de vânzare, precum și pe aplicații mobile și pe platformele de comerț electronic) și consolidarea în continuare a zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA), în principal prin implementarea integrală a plăților instant. Aceasta include, de asemenea, un nou obiectiv de sporire a rezilienței plăților de mică valoare, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor soluții de plată alternative în situații neprevăzute. Este subliniată, de asemenea, complementaritatea dintre strategia Eurosistemului privind plățile de mică valoare și proiectul aferent monedei euro digitale, mai exact diferitele modalități prin care un euro digital ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei. De exemplu, o monedă euro digitală ar oferi o soluție paneuropeană de plată în sine, contribuind totodată la paneuropenizarea soluțiilor private pentru plățile de mică valoare.

În conformitate cu obiectivul său de a promova integrarea piețelor financiare europene în domeniul post-tranzacționare și de a contribui la realizarea uniunii piețelor de capital, Grupul consultativ al Eurosistemului privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții (The Eurosystem’s Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) a continuat să raporteze progresele înregistrate de piețele AMI-SeCo (Spațiul Economic European și piețele din Regatul Unit și Elveția) în ceea ce privește respectarea standardelor din Agenda de armonizare a T2S, cadrul unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral management Rulebook for Europe – SCoRE) (care este, de asemenea, necesar pentru interacțiunea cu ECMS) și standardele privind evenimentele corporative (inclusiv standardele privind identificarea acționarilor). Rata generală de conformitate cu standardele de armonizare a T2S s-a menținut la aproximativ 90%. Cele cinci noi CSD care au aderat la T2S în septembrie 2023 au fost evaluate ca având un nivel ridicat de conformitate cu standardele de armonizare a T2S. Raportul privind conformitatea evenimentelor corporative, ediția din 2023 Corporate Events Compliance Report a oferit dovezi că s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește conformitatea cu standardele evenimentelor corporative. În Tabloul de bord SCoRE publicat în semestrul II 2023 SCoREBoard report AMI-SeCo a remarcat unele întârzieri în progresele realizate de către părțile interesate în ceea ce privește respectarea standardelor SCoRE aplicabile. Având în vedere reprogramarea lansării ECMS din cadrul Eurosistemului pentru luna noiembrie 2024, AMI-SeCo a convenit să amâne termenul-limită pentru respectarea respectivelor standarde SCoRE.

În vederea identificării obstacolelor rămase în calea integrării piețelor post-tranzacționare pentru instrumentele financiare la nivelul UE, AMI-SeCo a lansat în noiembrie 2023 un sondaj în rândul membrilor săi și al membrilor Grupurilor naționale ale părților interesate. Ami-SeCo a oferit, de asemenea, informații Comisiei Europene și Consiliului European cu privire la aspectele post-tranzacționare ale propunerii Comisiei privind proceduri transfrontaliere de reținere a impozitului la sursă mai eficiente și a comunicat Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe – AEVMP (European Securities and Markets Authority – ESMA) punctele sale de vedere față de o eventuală reducere a ciclului standard de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare T+2.

În cele din urmă, Eurosistemul a început să analizeze impactul potențial al tehnologiilor emergente, inclusiv al tehnologiei registrelor distribuite (distributed ledger technology – DLT), asupra decontării tranzacțiilor financiare de tip wholesale (Caseta 4).

4.4 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Funcționarea sigură și eficientă a infrastructurilor piețelor financiare (IPF) și a plăților în zona euro reprezintă o prioritate continuă pentru Eurosistem în cadrul mandatului său de supraveghere. În plus, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul este implicat în acordurile comune privind IPF din afara zonei euro cu activități importante în euro.

În ceea ce privește supravegherea serviciilor TARGET ale Eurosistemului (Secțiunea 4.1), principalele priorități au fost monitorizarea proiectului de consolidare T2-T2S înainte de lansarea acestuia în luna martie 2023 și integrarea noilor piețe. În plus, în octombrie 2023 au fost lansate noi evaluări cuprinzătoare ale T2/TIPS, pe baza Regulamentului privind cerințele de supraveghere pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), și ale platformei T2S în raport cu principiile CPMI-IOSCO.

Eurosistemul supraveghează, de asemenea, și alte SIPS, inclusiv EURO1, STEP2-T și sistemul MasterCard Clearing Management System (MCMS). În 2023, acesta s-a concentrat pe finalizarea primei evaluări cuprinzătoare a MCMS pe baza Regulamentului SIPS, pe lansarea unor noi evaluări cuprinzătoare ale EURO1 și STEP2-T din perspectiva Regulamentului SIPS, pe evaluarea MCMS în raport cu așteptările privind monitorizarea rezilienței cibernetice în cazul infrastructurilor piețelor financiare (CROE – cyber resilience overnight expectations) și pe monitorizarea migrării EURO1 la standardul ISO 20022.

Referitor la instrumentele de plată, schemele de plată și aranjamentele de plată, în 2023 Eurosistemul a atins un moment de referință în identificarea aranjamentelor de plată care urmează să fie supravegheate sau monitorizate conform cadrului Eurosistemului pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (cadrul PISA). Pe lângă integrarea entităților nou supravegheate în cadrul PISA, Eurosistemul a efectuat o evaluare cuprinzătoare a primului grup de scheme paneuropene și și-a continuat activitatea de monitorizare a fraudelor cu carduri.

În calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul continuat să fie implicat în acordurile de cooperare privind supravegherea și gestionarea crizelor la nivelul IPF având activități semnificative denominate în euro. În ceea ce privește contrapărțile centrale (central counterparties – CCP), Eurosistemul a contribuit la evaluarea modificărilor privind gestionarea riscurilor, a propunerilor privind extinderea serviciilor, a planurilor de redresare și a planurilor de rezoluție. În ceea ce privește decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, Eurosistemul a continuat să ofere informații cu privire la evaluarea periodică a CSD conform Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare și să se pregătească pentru autorizarea viitoare a entităților care operează infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite conform Regulamentului (UE) 2022/858 (Regulamentul privind un regim-pilot DLT).

În ceea ce privește reziliența cibernetică, a fost finalizată evaluarea strategiei de reziliență cibernetică a Eurosistemului pentru IPF, detaliile privind îmbunătățirile și revizuirile urmând să fie anunțate la începutul anului 2024. În plus, SEBC a realizat sondajul său periodic privind reziliența cibernetică la nivelul a 80 de IPF din UE și a inițiat activități de monitorizare ulterioară cu autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate respective.

BCE a sprijinit diverse direcții de activitate globale legate de supraveghere (de exemplu, în ceea ce privește practicile de stabilire a marjelor pentru CCP, măsurile de protecție ale IPF contra riscurilor financiare care nu au legătură cu incapacitatea de rambursare a participanților și aranjamentele privind criptomonedele stabile „stablecoin”), precum și testarea la stres a CCP derulată la nivelul UE în scopul supravegherii coordonate de ESMA. BCE a publicat, de asemenea, o prezentare generală a modelelor de marjă inițială folosite de CCP din UE, monitorizând continuu impactul volatilității crescute a pieței asupra CCP-urilor și a membrilor acestora și a organizat, împreună cu Deutsche Bundesbank și Banca Rezervelor Federale din Chicago, Conferința comună din 2023 privind gestionarea riscurilor CCP pentru a facilita discuțiile dintre acest sector, organismele de reglementare și mediul academic.

Eurosistemul contribuie periodic la elaborarea de noi reglementări ale UE privind IPF și plățile. Mai exact, în 2023, acesta a contribuit la Avizul BCE cu privire la revizuirea Regulamentului BCE privind infrastructura pieței europene. BCE a contribuit, de asemenea, în mod activ la pregătirea legislației secundare pentru Actul legislativ privind reziliența operațională digitală, în special în ceea ce privește testele de securitate bazate pe informații despre amenințări cibernetice (threat-led penetration testing) elaborată conform cadrului european pentru exercițiile etice cu „echipă roșie” bazate pe informații privind amenințările (TIBER-EU).

Caseta 4
Noi tehnologii pentru decontarea de tip wholesale în banii băncii centrale

Eurosistemul analizează impactul potențial al tehnologiilor emergente, inclusiv al tehnologiei registrelor distribuite (distributed ledger technology – DLT), asupra decontării tranzacțiilor financiare de tip wholesale. Acest demers se subscrie eforturilor Eurosistemului de a se asigura că băncile centrale țin pasul cu inovarea digitală în domeniul plăților și al decontării operațiunilor cu instrumente financiare, contribuind la aceasta.

Industria financiară este tot mai interesată de posibilele aplicații ale DLT, inclusiv în ceea ce privește tranzacțiile care sunt în prezent decontate în banii băncii centrale. Dacă sectorul adoptă tehnologia DLT pe scară largă, este posibil ca băncile centrale să fie nevoite să ia măsuri pentru a asigura funcționarea fără probleme a sistemelor de plăți și rolul de ancoră monetară al banilor băncii centrale în sprijinirea stabilității, integrării și eficienței sistemului financiar european.

Eurosistemul a identificat patru soluții conceptuale care ar putea permite decontarea tranzacțiilor de tip wholesale în banii băncii centrale în cazul în care, de exemplu, segmentul de instrumente financiare al tranzacției este decontat cu ajutorul infrastructurii bazate pe DLT (Figura A).

Figura A

Soluții conceptuale pentru decontarea în banii băncii centrale a tranzacțiilor de tip wholesale înregistrate pe platforme DLT

Eurosistemul intenționează să realizeze operațiuni de explorare privind DLT sub formă de teste de decontare efectivă în banii băncii centrale și experimente cu operațiuni de decontare simulată într-un mediu de probă. Acestea vor fi efectuate cu ajutorul a trei soluții oferite de Eurosistem care permit decontarea în banii băncii centrale a tranzacțiilor financiare de tip wholesale înregistrate pe platformele DLT: soluția Trigger Solution furnizată de Deutsche Bundesbank, soluția TIPS Hash-Link pusă la dispoziție de Banca d’Italia (ambele exemple pentru soluția conceptuală 1), și soluția Full-DLT Interoperability oferită de Banque de France (soluția conceptuală 2). Operatorii de pe piață au fost invitați să își exprime interesul de a participa la teste și experimente programate să aibă loc în perioada mai-noiembrie 2024. În paralel, celelalte două soluții conceptuale vor fi în continuare analizate pe plan intern în cadrul Eurosistemului.

A fost înființat un grup de contact cu piața privind DLT pentru a sprijini operațiunile de explorare ale Eurosistemului. Acest grup oferă expertiză în domeniu și informează Eurosistemul cu privire la progresele înregistrate în utilizarea DLT și a altor noi tehnologii pe piețele financiare de tip wholesale.

5 Activități de operațiuni de piață și servicii financiare furnizate altor instituții

Eurosistemul a aprobat un nou cadru pentru furnizarea de linii de lichiditate în euro băncilor centrale din afara zonei euro în luna august 2023 și a menținut operaționale o serie de linii de lichiditate cu aceste entități, punând astfel la dispoziție un mecanism de sprijin pentru finanțarea de pe piață. BCE a continuat să ofere posibilitatea derulării, în mod periodic, de operațiuni în dolari SUA cu contrapartide ale zonei euro. Nu au existat intervenții ale BCE pe piața valutară. BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele Uniunii Europene și a deținut rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului reprezintă instrumente de politică monetară, având contribuția de a evita ca tensiunile de pe piețele financiare internaționale să afecteze eficacitatea transmisiei politicii monetare din zona euro. Tabelul 5.1 prezintă liniile de lichiditate operaționale la data de 31 decembrie 2023.

În anul 2023, BCE a continuat să furnizeze săptămânal lichiditate în dolari SUA, cu scadența la 7 zile, prin acțiuni concertate cu Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției (rețeaua liniilor de swap). În perioada 20 martie-30 aprilie 2023, frecvența operațiunilor de furnizare de lichiditate în dolari SUA, cu scadența la 7 zile, a devenit zilnică, în mod coordonat cu băncile centrale ale rețelei de linii de swap. Creșterea frecvenței a avut drept obiectiv sporirea eficacității și consolidarea rolului de mecanism de sprijin al operațiunii, într-o perioadă caracterizată de presiuni ridicate asupra condițiilor de finanțare în dolari SUA. Împrumuturile contractate de contrapartidele zonei euro au fost în continuare limitate pe tot parcursul anului.

Pe 3 august 2023, Consiliul guvernatorilor a aprobat un nou cadru pentru liniile de furnizare de lichiditate în euro către băncile centrale din afara zonei euro, în urma efectuării unei analize aprofundate a cadrului anterior aflat în vigoare și pe baza experienței din ultimii ani. Noul cadru a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2024 și susține rolul liniilor de lichiditate ca instrumente de politică monetară, păstrând elementele fundamentale ale cadrului aflat anterior în vigoare, dar raționalizându-l și integrând facilitățile repo existente într-un cadru permanent și unificat sub denumirea de EUREP. Liniile swap sunt disponibile țărilor cu cea mai mare bonitate sau importanță sistemică din perspectiva zonei euro. Accesul la o linie de lichiditate în euro ar putea fi diferit în perioade normale față de perioadele marcate de tensiuni acute și generalizate pe piețele financiare, când ar putea fi justificată instituirea unor linii de lichiditate în scop preventiv într-un număr mai mare de țări. Consiliul guvernatorilor va continua să evalueze cererile de linii de lichiditate de la caz la caz.

Raportările privind intervențiile pe piața valutară

BCE nu a intervenit pe piața valutară în anul 2023. De la introducerea euro, BCE a efectuat două intervenții pe piața valutară, respectiv în 2000 și 2011. Cifrele privind intervențiile pe piața valutară sunt publicate trimestrial, cu un decalaj de un trimestru pe website-ul și în baza de date statistice a instituției. Informațiile publicate în tabelul trimestrial sunt, de asemenea, reproduse în Tabelul 5.2. În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități internaționale, precum și intervențiile „la limitele intervalului” în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE este responsabilă de administrarea conturilor și de procesarea plăților în legătură cu operațiunile de împrumut și creditare ale UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[60], Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF)^[61], instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)^[62], al programului „Next Generation EU“ (NGEU)^[63] și al programului de asistență macrofinanciară pentru Ucraina (MFA+)^[64]. Totodată, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea plăților în legătură cu operațiunile asociate Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)^[65] și Mecanismului european de stabilitate (MES)^[66], precum și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei^[67]. În anul 2023, BCE a finalizat pregătirile pentru furnizarea de servicii de agent de plată pentru Comisia Europeană, extinzându-și astfel serviciile actuale de agent fiscal.

La 31 decembrie 2023, valoarea nominală totală a operațiunilor aflate în derulare s-a ridicat la 200 de milioane EUR prin intermediul facilității MTFA, la 42,8 miliarde EUR prin intermediul mecanismului MESF, la 98,4 miliarde EUR prin intermediul SURE și la 39,54 miliarde EUR în cadrul acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei. Nu în ultimul rând, pe parcursul anului 2023, BCE a procesat plățile și dobânzile aferente împrumuturilor și granturilor alocate prin intermediul programului „Next Generation EU” către și dinspre diferite state membre, precum și pe cele aferente creditelor MFA+ acordate Ucrainei.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2023 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe bănci centrale naționale din Eurosistem furnizează servicii financiare în acest cadru – în conformitate cu termenii și condițiile armonizate și cu standardele piețelor – băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organizațiilor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate organelor de decizie ale BCE.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 273 la finalul anului 2023, față de 270 la sfârșitul anului 2022. Totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o scădere de aproximativ 20% în anul 2023 față de anul anterior.

6 Numerarul rămâne cel mai utilizat mijloc de plată în rândul cetățenilor europeni, cu un nivel redus al falsificării

Circulația bancnotelor euro a fost afectată de majorările ratelor dobânzilor de referință ale BCE, în timp ce deținerile de numerar ca mijloc de tezaurizare au scăzut. Marea majoritate a cetățenilor europeni consideră că este important să aibă opțiunea de a plăti cu numerar. În consecință, BCE urmărește să asigure accesul eficace la numerar și acceptarea acestuia în zona euro.

Eurosistemul se angajează, de asemenea, să asigure faptul că numerarul rămâne cât mai sustenabil și ecologic posibil și a evaluat amprenta asupra mediului pe care o au bancnotele ca mijloc de plată. Pregătirile pentru elaborarea unei noi serii de bancnote euro reprezintă o oportunitate de a face aceste bancnote mai accesibile tuturor cetățenilor europeni. Astfel, publicul este consultat pe parcursul întregului proces de proiectare.

6.1 Circulația bancnotelor euro, asigurarea accesului la numerar și acceptarea numerarului

La finele anului 2023, numărul total al bancnotelor euro aflate în circulație era de 29,8 miliarde, cu o valoare totală de 1 570 miliarde EUR. Majorările ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna iulie 2022 au continuat să aibă un efect inhibitor asupra deținerii de numerar ca mijloc de tezaurizare, întrucât bancnotele nu generează dobânzi. În consecință, anul 2023 a fost caracterizat de ritmuri anuale de creștere foarte scăzute, respectiv 1,2% din punct de vedere numeric și -0,3% în termeni valorici.

Graficul 6.1

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

Pentru a menține calitatea bancnotelor euro aflate în circulație și încrederea în acestea, băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului au procesat 25,3 miliarde de bancnote euro și au înlocuit 3,3 miliarde de bancnote uzate cu bancnote nou tipărite.

Valoarea circulației monedelor euro a crescut cu 3,2% în termeni anuali, ajungând la 33,5 miliarde EUR la sfârșitul anului 2023, echivalentul a 148,2 miliarde de monede euro.

În 2022, BCE a efectuat un studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro, care a evidențiat faptul că 60% dintre cetățeni consideră că este important să aibă opțiunea de a efectua plăți în numerar. Pentru a asigura accesul eficace la numerar și acceptarea acestuia, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro pe 28 iunie 2023. În Avizul cu privire la propunerea Comisiei, BCE și-a exprimat sprijinul ferm pentru stabilirea unor norme clare privind atât acceptarea obligatorie a numerarului în euro, cât și refuzul distribuitorilor de a accepta numerar, de exemplu prin afișarea de mențiuni „Nu se acceptă plăți în numerar” la intrările în magazine. Accesul facil la numerar și acceptarea acestuia reprezintă componente-cheie ale Strategiei 2030 privind numerarul a Eurosistemului pentru a se asigura că numerarul în euro va rămâne disponibil pe scară largă ca un mijloc de plată și, respectiv, un mijloc de tezaurizare atractiv, fiabil și competitiv.

6.2 Studiu privind amprenta de mediu a bancnotelor euro

BCE a efectuat un Studiu privind amprenta de mediu a bancnotelor euro pentru a evalua amprenta de mediu a plăților anuale în numerar efectuate de către o persoană care utilizează bancnote euro, cu scopul de a se asigura că numerarul rămâne cât mai sustenabil și mai ecologic posibil.

Constatările au arătat că amprenta utilizării anuale de către o persoană a bancnotelor euro este echivalentă cu conducerea unui autoturism pe o distanță de opt kilometri, reprezentând doar 0,01% din impactul anual total al persoanei respective asupra mediului din perspectiva activităților de consum.

Odată puse în circulație, bancnotele sunt reutilizate de mai multe ori. Etapa de distribuție, inclusiv consumul de energie și transportul, este principalul factor care contribuie la amprenta ecologică a bancnotelor. Utilizarea bumbacului durabil în hârtia bancnotelor euro a redus impactul acestora asupra mediului cu aproape 50% și amprenta globală a plăților cu bancnote euro cu 3,6%, comparativ cu utilizarea bumbacului convențional din surse nesustenabile. Sunt prevăzute și alte reduceri odată cu utilizarea unei cantități mai mari de bumbac organic. Sunt în curs de desfășurare activități ample de cercetare-dezvoltare care vizează identificarea unor metode alternative de eliminare a deșeurilor provenind de la bancnote, cum ar fi reciclarea și reutilizarea materialelor reziduale.

6.3 Evoluția falsificării bancnotelor euro

Aproximativ 467 000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2023, unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate în raport cu totalul bancnotelor aflate în circulație (Graficul 6.2). În același an, au fost depistate 16 falsuri la 1 milion de bancnote autentice aflate în circulație. În pofida proporției foarte mici, numărul de bancnote contrafăcute a crescut comparativ cu anul 2022, când numărul falsurilor a fost deosebit de scăzut ca urmare a pandemiei de COVID-19. Probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este redusă. Majoritatea bancnotelor falsificate sunt de calitate scăzută, fără elemente de siguranță sau cu imitații foarte slabe ale acestora. Bancnotele pot fi verificate utilizând metoda simplă „atinge, privește, înclină” prezentată pe pagina web privind elementele de siguranță ale bancnotelor și pe website-urile băncilor centrale naționale din zona euro.

Graficul 6.2

Numărul de bancnote falsificate raportat anual la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

6.4 Pregătiri pentru viitoarele bancnote euro

BCE se pregătește să elaboreze o nouă serie de bancnote euro, cu scopul de a spori rezistența acestora la contrafacere și a le face cât mai ecologice posibil. Acest proces reflectă angajamentul Eurosistemului față de numerar și reprezintă o oportunitate de a face bancnotele euro mai accesibile tuturor cetățenilor europeni.

Un grup consultativ multidisciplinar – cu membri din toate țările din zona euro – a propus o listă scurtă de teme bazate pe contribuția publicului. Ulterior, Consiliul guvernatorilor a selectat șapte teme, iar publicul a fost invitat să își exprime preferințele. Pe baza rezultatelor celor două sondaje publice din vara anului 2023, Consiliul guvernatorilor a selectat „Cultura europeană” și „Râuri și păsări” ca fiind două posibile teme pentru viitoarele bancnote euro.

În plus, Consiliul guvernatorilor a decis înființarea unui grup consultativ care să propună modele pentru ilustrarea temelor selectate până la sfârșitul anului 2024. Ulterior, va fi organizat un concurs pentru stabilirea concepției grafice a noilor bancnote. Cetățenii europeni vor avea din nou posibilitatea de a-și exprima preferințele cu privire la mai multe variante de concepții grafice. În 2026 se preconizează că BCE va lua o decizie referitoare la concepțiile grafice finale și la momentul producerii și emiterii noilor bancnote. Totuși, vor mai trece câțiva ani de la decizia de a produce noile bancnote până la emiterea primelor exemplare.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a BCE, precum și a atribuțiilor legate de stabilitatea financiară și a altor atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic. Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

În anul 2023, BCE s-a axat pe noi date statistice referitoare la zona euro, prin raportarea detaliată cu privire la statisticile externe și defalcarea componentei datoriei publice privind împrumuturile, numerarul și depozitele. BCE a decis, de asemenea, să extindă unitățile de observare statistică în scopul raportării statisticilor referitoare la piața monetară și a publicat noi statistici privind conturile financiare, care includ o defalcare a drepturilor asupra asigurărilor de viață și a drepturilor de pensie în funcție de riscul de investiții. În cadrul planului său de acțiune privind schimbările climatice, BCE a publicat pe website-ul său o serie de indicatori relevanți. Totodată, Eurosistemul a lansat un sondaj pentru evaluarea temelor ce ar putea fi incluse în sfera de aplicare a cadrului de raportare integrată.

7.1 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro și alte evoluții

În luna aprilie 2023, BCE a început să publice detalii suplimentare privind statisticile externe în conformitate cu Orientarea BCE modificată în domeniul statisticilor externe, ca răspuns la nevoia utilizatorilor de a dispune de statistici transfrontaliere mai detaliate. Noile serii separă datele privind fondurile de investiții, societățile de asigurare și fondurile de pensii, alte instituții financiare, societăți nefinanciare și datele combinate privind gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației. De asemenea, aceste serii identifică tipul instrumentelor de datorie utilizate pentru investițiile directe. Sunt disponibile detalii suplimentare pentru titlurile de natura datoriei, împrumuturi și credite comerciale și avansuri, precum și pentru alte contrapartide geografice.

Totodată, BCE a început să publice noi defalcări ale componentei de împrumuturi, numerar și depozite a datoriei publice a statelor membre ale UE, ceea ce permite o evaluare mai riguroasă a finanțării publice. Deși titlurile de natura datoriei reprezintă, de regulă, cea mai mare parte a datoriei publice, împrumuturile și depozitele sunt componente semnificative, fiind echivalente cu aproximativ 16% din PIB al zonei euro în anul 2022 și 17,5% din datoria publică totală. Datele relevă surse diferite de finanțare și asigură o defalcare pe categorii de creditori, care includ băncile comerciale, instituțiile multilaterale (precum Fondul Monetar Internațional) și instituțiile Uniunii Europene (de exemplu, Banca Europeană de Investiții).

În luna aprilie 2023, BCE a decis să extindă populația cu obligații de raportare a statisticilor referitoare la piețele monetare (Money Market Statistical Reporting – MMSR), adăugând 24 de bănci noi la cele 46 care au deja astfel de obligații. Noile bănci MMSR vor începe să raporteze din 1 iulie 2024. Datele pe care le furnizează vor face ca datele MMSR publicate de BCE să fie mai reprezentative. Datele furnizate de noii agenți raportori vor fi incluse în calculul ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) într-o etapă ulterioară, pentru a asigura calitatea suficient de ridicată a noilor datelor raportate. Extinderea populației cu obligații de raportare va sprijini reprezentativitatea, soliditatea și fiabilitatea indicelui de referință.

Ca urmare a modificării Orientării privind cerințele de raportare statistică în domeniul conturilor financiare trimestriale, în octombrie 2023, BCE a început să publice defalcări noi ale drepturilor asupra asigurărilor de viață, a rentelor și ale drepturilor de pensie în funcție de alocarea riscului de investiții pentru toate statele membre ale UE și pentru zona euro. Aceste drepturi reprezintă componente substanțiale ale activelor financiare ale gospodăriilor populației și sunt înregistrate în conturile financiare ca pasive ale societăților de asigurare și ale fondurilor de pensii (și, într-o măsură mult mai mică, ale altor sectoare). Noile date arată în ce măsură gospodăriile populației suportă riscul de investiții asociat primelor și contribuțiilor investite în numele lor.

7.2 Publicarea de noi indicatori statistici asociați schimbărilor climatice

În luna ianuarie 2023, BCE a publicat pe website-ul său un prim set de indicatori statistici experimentali și analitici asociați schimbărilor climatice. Acești indicatori au fost centralizați în strânsă cooperare cu băncile centrale naționale din cadrul SEBC și fac parte dintr-un plan de acțiune mai amplu al BCE privind schimbările climatice.

Indicatorii experimentali privind finanțarea durabilă oferă o imagine de ansamblu asupra instrumentelor de datorie cu caracteristici de durabilitate care sunt emise sau deținute de rezidenții zonei euro. Aceștia prezintă informații referitoare la sumele obținute pentru finanțarea proiectelor durabile și, prin extensie, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.

Indicatorii analitici privind emisiile de dioxid de carbon în cazul instituțiilor financiare furnizează informații cu privire la intensitatea emisiilor de dioxid de carbon a portofoliilor de titluri de valoare și de împrumuturi ale instituțiilor financiare, contribuind astfel la evaluarea rolului acestui sector în finanțarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor și a riscurilor asociate. Indicatorii oferă informații cu privire la expunerile băncilor față de contrapartidele cu o dependență ridicată de modele de afaceri cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Indicatorii analitici privind riscurile fizice din portofoliile de împrumuturi și titluri de valoare evaluează riscurile care decurg din impactul dezastrelor naturale provocate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și incendiile de vegetație, asupra performanței împrumuturilor, a obligațiunilor și a titlurilor de capital. Indicatorii pot fi utilizați pentru a compara riscurile fizice la nivelul țărilor și al sectoarelor, precum și în funcție de dezastrele climatice.

A fost continuat efortul de dezvoltare a celor trei seturi de date pentru a îmbunătăți și mai mult calitatea datelor și a defalcărilor disponibile, prin includerea de detalii geografice, sectoriale și de altă natură.

7.3 Eficientizarea raportării datelor de către bănci

Cadrul de raportare integrată (IReF) urmărește integrarea, pe cât posibil, a cerințelor existente de date statistice la nivelul SEBC pentru bănci într-un cadru unic și standardizat de raportare aplicabil țărilor din zona euro.

IReF marchează un prim pas în direcția unei inițiative mai ample privind un sistem de raportare integrată a datelor statistice, prudențiale și de rezoluție în Uniunea Europeană, în conformitate cu cerințele sectorului bancar european, ale Parlamentului European și ale Consiliului. Autoritatea bancară europeană, BCE, Comitetul unic de rezoluție și Comisia Europeană cooperează în cadrul unui grup informal de coordonare în vederea promovării în continuare a acestui cadru. În 2023, instituțiile menționate au purtat discuții cu privire modalitățile de lucru ale unui Comitet comun de raportare bancară (Joint Bank Reporting Committee – JBRC), cu implicarea autorităților europene și naționale relevante, precum și a sectorului bancar. Se preconizează că JBRC va fi înființat în anul 2024.

De asemenea, SEBC cooperează îndeaproape cu sectorul bancar pentru optimizarea raportării și reducerea sarcinii generale de raportare cu ajutorul Dicționarului de raportare integrată a băncilor (Banks’ Integrated Reporting Dictionary – BIRD). Această inițiativă voluntară de colaborare reunește băncile centrale naționale din cadrul SEBC și băncile comerciale. BIRD poate fi accesat gratuit și ajută băncile să genereze rapoarte statistice, de supraveghere și de rezoluție care respectă cerințele de raportare prevăzute de legislația europeană. BIRD este un dicționar integrat cu un conținut lipsit de redundanță: toate conceptele aflate la baza obligațiilor de raportare sunt identificate și descrise o singură dată, ajutând băncile să decidă asupra tipului de date pe care să le extragă din sistemele lor interne și a modului de procesare a acestora.

Unul din primele rezultate ale BIRD va ajuta băncile să respecte IReF – un nou cadru de colectare a datelor care va fi aplicat în mod unitar la nivelul tuturor țărilor din zona euro. Agenții raportori vor putea utiliza BIRD în scopul raportării IReF, precum și al altor obligații de raportare. BIRD va contribui la reducerea sarcinii de raportare a băncilor și la îmbunătățirea calității datelor raportate către autoritățile relevante.

Caseta 5
Prima versiune a Conturilor distributive ale avuției gospodăriilor populației (Household Distributional Wealth Accounts)

Noile statistici experimentale furnizează date trimestriale privind distribuirea avuției gospodăriilor populației în zona euro în concordanță cu conturile naționale.

Noile Conturi distributive ale avuției (Distributional Wealth Accounts – DWA) publicate de BCE oferă informații referitoare la distribuția avuției în rândul gospodăriilor populației în zona euro și între țările din zona euro, în conformitate cu conturile sectoriale trimestriale agregate (quarterly sector accounts – QSA). Noile date statistice susțin analizele efectuate de BCE care vizează aspecte economice, monetare și de stabilitate financiară. DWA sunt corelate cu evaluarea strategiei de politică monetară a BCE din 2021, care urmărește includerea unei evaluări sistematice a interacțiunii reciproce dintre distribuția veniturilor și a avuției și politica monetară. DWA vor oferi informații noi cu privire la procesul de transmisie a politicii monetare. Aceste informații respectă recomandările Inițiativei G20 privind lacunele datelor de a elabora informații distributive privind veniturile, consumul, economiile și avuția gospodăriilor populației, în conformitate cu conturile naționale.

Metoda și rezultatele au fost elaborate și prelucrate de Sistemul European al Băncilor Centrale. Abordarea comună poate fi îmbunătățită în continuare la nivel național, ținând cont de sursele de date suplimentare disponibile la nivel local. Unele bănci centrale naționale au implementat deja aceste actualizări. Datele combină QSA agregate cu informațiile la nivel de gospodărie din Sondajul privind consumul și finanțele gospodăriilor populației (HFCS) în perioada 2010-2021 și din alte surse. Rezultatele din trimestrele ulterioare anului 2021 se estimează pe baza datelor din cele mai recente conturi sectoriale și cea mai recentă rundă disponibilă a HFCS sau pe baza datelor colectate de institutele naționale de statistică din unele țări. Datele sunt compilate trimestrial și publicate la cinci luni de la sfârșitul fiecărei perioade. Rezultatele sunt disponibile pentru zona euro, 19 țări din zona euro (toate țările din zona euro, cu excepția Croației) și Ungaria.

DWA furnizează date privind avuția netă și activele și pasivele totale, precum și componentele acestora. Gospodăriile sunt împărțite în primele cinci decile și în ultimele 50% în funcție de avuția netă, precum și de statutul profesional și cel locativ. Setul de date DWA include, de asemenea, coeficientul Gini pentru avuția netă, date privind avuția netă mediană și medie, ponderea avuției nete deținute de ultimele 50%, primele 10% și primele 5% din gospodării, precum și ponderea datoriei în active în funcție de decila avuției nete a gospodăriilor populației.

Graficul A

Variațiile avuției imobiliare în funcție de decila avuției nete și de ponderea acesteia în avuția netă, pentru primele 5% din gospodăriile populației din zona euro

a) Avuția imobiliară	b) Ponderea în avuția netă a primelor 5% din gospodăriile populației
(mii de miliarde EUR)	(procente)

Caseta 6
Statistici privind plățile ‒ extinderea sferei de aplicare și sporirea frecvenței

Regulamentul modificat al BCE privind statisticile referitoare la plăți a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2022. Îmbunătățirile față de cadrul juridic anterior reflectă atât evoluțiile din domeniul plăților, cât și schimbările relevante aduse legislației UE. S-a intensificat și frecvența colectării datelor, de la anuală devenind semestrială și trimestrială. Primele date statistice privind plățile, colectate în temeiul cadrului modificat, au fost publicate la data de 9 noiembrie 2023 prin portalul de date al BCE. Au fost publicate date pentru trimestrele I-IV 2022 și pentru primele două trimestre ale anului 2023, precum și pentru cele două semestre ale anului 2022.

Statisticile privind plățile disponibile cu frecvență semestrială includ acum informații referitoare la servicii inovatoare de plăți de mică valoare, precum plățile prin dispozitive mobile, plățile fără contact, comerțul electronic și noile tipuri de servicii de plată, conform definiției din Directiva revizuită privind serviciile de plată (PSD2). Cu ocazia fiecărei diseminări semestriale se publică un comunicat de presă. În cadrul procesului îmbunătățit de colectare a datelor, datele din portalul de date al BCE indică, printre altele, nivelul ridicat al cererii de plăți prin card fără contact, care au reprezentat 57% din totalul plăților prin card în zona euro în prima jumătate a anului 2023 (Graficul A).

Graficul A

Ponderea plăților prin card fără contact în totalitatea plăților cu cardul din zona euro în prima jumătate a anului 2023

În plus, sunt colectate date privind operațiunile de plată frauduloase, metodele de autentificare pentru operațiunile de plată și schemele de plată. Datele referitoare la operațiunile de plată cu cardul sunt colectate cu frecvență trimestrială și în scopul monitorizării comerțului transfrontalier, fiind defalcate la nivel mondial pe țări și, în plus, în funcție de codul categoriei comerciantului.

8 Activitățile de cercetare ale BCE

În anul 2023, activitatea de cercetare a BCE s-a axat, printre altele, pe evaluarea evoluției inflației, transmisia politicii monetare, schimbările climatice, precum și pe schimbările structurale. Mai precis, șefii departamentelor de cercetare din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) au lansat Rețeaua de cercetare privind provocările pentru transmisia politicii monetare într-o lume în schimbare (Research Network on Challenges for Monetary Policy Transmission in a Changing World – ChaMP), care are ca obiectiv utilizarea seturilor cuprinzătoare de date cu caracter granular pentru a analiza soliditatea, viteza și eterogenitatea canalelor de transmisie a politicii monetare în zona euro, pe fondul unor șocuri fără precedent, schimbări structurale și variații ample ale dinamicii inflației. Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației (Household Finance and Consumption Network – HFCN) a continuat să furnizeze informații noi cu privire la impactul inflației asupra gospodăriilor eterogene din zona euro. Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor (Consumer Expectations Survey – CES) este, în prezent, o sursă consacrată de informații valoroase în materie de politică monetară și cercetare cu privire la formarea anticipațiilor gospodăriilor populației. Schimbările climatice au reprezentat în continuare un subiect important pentru activitățile de cercetare desfășurate de BCE. De asemenea, BCE a colaborat îndeaproape cu băncile centrale naționale participante la grupurile de cercetare din cadrul SEBC, organizând ateliere de lucru anuale pentru discutarea celor mai presante aspecte din diferite domenii de specializare.

8.1 Informații actualizate privind inițiativele de cercetare ale BCE

Rețeaua ChaMP a început să funcționeze în luna mai 2023 și se previzionează că aceasta își va desfășura activitatea pe parcursul a doi ani, cu o posibilă prelungire de încă un an. Rețeaua este structurată pe două fluxuri de lucru: transmisia politicii monetare prin sistemul financiar (WS1) și transmisia politicii monetare prin economia reală (WS2). Programul de lucru inițial al rețelei ChaMP cuprindea 180 de proiecte de cercetare realizate de mai mult de 250 de autori din majoritatea băncilor centrale din SEBC. Primele ateliere de lucru au avut loc la Bruxelles pe 25 octombrie 2023 (WS2) și la Lisabona pe 31 octombrie 2023 (WS1). Atelierul de lucru pentru WS1 a inclus prezentări referitoare la transmisia politicii monetare prin bănci către companii și populație și la rolul intermediarilor financiari nebancari, în timp ce atelierul de lucru pentru WS2 s-a axat pe relevanța rețelelor de producție dintre firme (spre exemplu, constrângeri la nivelul ofertei și alte șocuri) și a schimbărilor structurale (de exemplu, digitalizarea, (de)globalizarea și schimbările climatice) pentru transmisia politicii monetare. Prima ședință cu participare în persoană a echipei de conducere a avut loc la Lisabona la data de 30 octombrie 2023.

HFCN a publicat rezultatele celei de-a patra ediții (2021) a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației (HFCS) în luna iulie 2023. HFCS reprezintă o sursă utilă de informații la nivel de gospodărie cu privire la consumul și finanțele populației pentru mai multe proiecte de cercetare desfășurate de membrii HFCN, de Grupul operativ de cercetare privind eterogenitatea al BCE și de cercetătorii externi. Aceste proiecte includ activități cu privire la efectele distributive ale șocurilor inflaționiste asupra bilanțurilor populației^[68], diferențele de avuție între bărbați și femei (disparitate de gen la nivelul avuției), măsurarea incertitudinii veniturilor cu ajutorul datelor din previziuni, eterogenitatea efectelor pandemiei asupra finanțelor gospodăriilor, precum și noile Conturi distributive ale avuției (a se vedea Caseta 5).

8.2 Informații actualizate privind inițiativele de cercetare ale BCE

Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor (Consumer Expectations Survey – CES) a fost implementat și în anul 2023, oferind informații noi despre sectorul gospodăriilor populației în scopuri de analiză a politicilor și de cercetare. BCE a extins eșantionul sondajului pentru a adăuga alte cinci țări din zona euro (Austria, Finlanda, Grecia, Irlanda și Portugalia) celor șase țări (Belgia, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Spania) care au luat inițial parte la etapa-pilot. CES s-a dovedit a fi un instrument de cercetare și politică deosebit de valoros pentru analizarea așteptărilor populației privind inflația. Cercetările au arătat că o politică monetară restrictivă și o comunicare activă cu privire la rolul politicii monetare în stabilizarea inflației viitoare au încurajat încrederea publicului și au împiedicat șocurile recente asupra prețurilor și costurilor să se perpetueze la nivelul așteptărilor consumatorilor privind inflația^[69]. CES a fost, de asemenea, utilizat pentru a evidenția impactul eterogen al inflației asupra așteptărilor la nivelul gospodăriilor. O constatare importantă a fost aceea că inflația a fost puternic resimțită de gospodăriile cu venituri mici, din cauza expunerii acestora la creșterea prețurilor bunurilor de strictă necesitate, precum energia și alimentele.

Temele de cercetare privind schimbările climatice au rămas deosebit de importante în 2023. Cercetările au demonstrat existența unei deconectări, constând în faptul că băncile care publică informații mai detaliate legate de mediu au acordat mai multe credite debitorilor poluanți, dar nu au perceput dobânzi mai mari sau nu au scurtat scadențele datoriilor^[70]. Alte activități s-au axat pe consecințele neintenționate ale taxelor pe emisiile de dioxid de carbon. Analiza riscului de „inflație verde” (devieri persistente ale inflației de la ținta BCE, care decurg din taxele pe emisiile de dioxid de carbon sau din schemele de stabilire a prețului carbonului) sugerează că, atunci când taxele pe emisiile de dioxid de carbon sunt majorate foarte lent, decarbonizarea poate fi realizată fără a pune în pericol mandatul BCE^[71]. Alte activități au arătat că mecanismele de stabilire a prețului carbonului reduc emisiile de dioxid de carbon ale firmelor, dar și direcționează mixul investițional al acestora de la inovarea ecologică către reducerea poluării pe termen scurt^[72]. Efectele schimbărilor climatice asupra perspectivei BCE privind stabilitatea macroeconomică și financiară au stat, de asemenea, la baza dezbaterii de politică monetară din cadrul conferinței „WE_ARE_IN”, organizată împreună cu Centrul de Cercetare a Politicilor Economice.

În 2023, experții BCE au publicat 120 de lucrări în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr mai mare de studii metodologice sau orientate cu precădere pe politici au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare ale BCE s-au concretizat în lucrări publicate în reviste academice renumite, iar 12 articole au fost publicate în Buletinul de cercetare al BCE, care se adresează unui public mai larg. Caseta 7 prezintă mai detaliat rezultatele celor mai recente activități ale BCE privind dinamica economică după manifestarea unor evenimente extreme – un subiect deosebit de important atât pentru stabilitatea prețurilor, cât și pentru stabilitatea financiară.

8.3 Informații actualizate privind activitatea grupurilor de cercetare ale SEBC

Rețelele de cercetare existente au continuat să coordoneze eforturile de cercetare în cadrul SEBC și să mențină relațiile cu cercetătorii din mediul academic. Astfel, grupurile de cercetare ale SEBC privind „economia monetară” (Grupul 1), „macroeconomia internațională, politica fiscală, economia forței de muncă, competitivitatea și guvernanța UEM” (Grupul 2), „stabilitatea financiară, reglementarea macroprudențială și supravegherea microprudențială” (Grupul 3) și „schimbările climatice” (Grupul 4) au organizat ateliere privind cele mai presante teme din domeniile respective. Atelierul anual al Grupului 1 din 2023 a fost amânat și va avea loc la Narodowy Bank Polski în Varșovia în perioada 21-22 martie 2024. Grupul 2 și-a organizat atelierul anual la Bank of England în perioada 16-17 noiembrie 2023. Atelierul a constat în cinci sesiuni pe teme legate de productivitate, piețele forței de muncă, macroeconomie internațională, șocuri energetice și politici climatice și fiscale. Atelierul anual al Grupului 3 a avut loc la Saariselkä, Finlanda, în perioada 23-25 noiembrie 2023, și s-a axat pe stabilitatea financiară și pe intermedierea financiară. Grupul 4 a organizat al doilea atelier anual în format hibrid la BCE în perioada 13-14 noiembrie 2023. Temele discutate au variat de la efectul șocurilor de temperatură asupra inflației până la dinamica biodiversității.

9 Activități și atribuții de natură juridică ale BCE

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la BCE, oferă informații despre avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență. De asemenea, prezintă rapoarte privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În luna septembrie 2023, CJUE a respins recursul în ultima acțiune în despăgubire pendinte împotriva BCE și a Uniunii Europene (UE) introdusă de către deținătorii de obligațiuni suverane grecești. Recurenții au făcut obiectul restructurării datoriei publice grecești în anul 2012 prin activarea unor clauze de acțiune colectivă retroactive^[75]. În primă instanță, recurenții au pretins că participarea lor forțată la restructurarea datoriei publice grecești s-a datorat BCE și UE ca urmare, printre altele, a implicării BCE și a UE în reuniunile Eurogrupului și a rolului lor în procesul de consultare care a condus la activarea clauzelor de acțiune colectivă retroactive^[76]. Tribunalul a constatat că BCE și UE nu au acționat ultra vires și nu au încălcat în vreun fel dreptul de proprietate, libera circulație a capitalurilor și principiul egalității de tratament. De asemenea, Tribunalul a constatat că mai multe dispoziții ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene invocate de recurenți (inclusiv articolele 123 și 127) nu constituie norme de drept care să confere drepturi persoanelor fizice și, prin urmare, nu pot antrena o răspundere necontractuală nici din partea UE, nici din partea BCE. Recursul, care a pretins o examinare eronată a anumitor motive de către Tribunal, a fost respins în totalitate de către CJUE, punând astfel capăt, după mai mult de un deceniu, unor litigii în care BCE a prevalat întotdeauna prin demonstrarea faptului că a acționat în mod legal.

În luna aprilie 2023, CJUE (Camera a cincea) a pronunțat hotărârea în cadrul procedurii întrebărilor preliminare prezentate de Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei (Cauza C-772/21). CJUE a interpretat că standardele minime ale BCE pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro de către echipamentele de procesare a bancnotelor, menționate la articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE privind verificarea calității bancnotelor euro (BCE/2010/14), nu se aplică agenților care operează cu numerar, precum Brink’s Lithuania. În litigiul principal, Brink’s a contestat decizia Lietuvos bankas potrivit căreia Brink’s a încălcat standardele minime ale BCE, întrucât două dintre echipamentele sale de procesare a bancnotelor nu au trecut testul de calitate (care a avut la bază astfel de standarde). CJUE a stabilit că standardele minime ale BCE se aplică fabricanților de echipamente de procesare a bancnotelor. Deși agenții care operează cu numerar nu sunt obligați să respecte acele standarde, aceștia sunt în continuare obligați să remedieze o situație în care o inspecție efectuată de o bancă centrală națională (BCN) a constatat că echipamentele de procesare a bancnotelor nu respectă standardele minime ale BCE. CJUE a concluzionat, de asemenea, că statelor membre nu li se permite să oblige agenții care operează cu numerar să respecte standardele minime ale BCE, întrucât introducerea unei astfel de obligații în legislația națională nu ar respecta competența exclusivă a UE în domeniul politicii monetare, ceea ce include verificarea autenticității și a calității bancnotelor.

În luna mai 2023, CJUE a clarificat sfera de aplicare a controlului jurisdicțional din partea instanțelor UE cu privire la decizia BCE adoptată în domeniul supravegherii bancare pe baza unei competențe discreționare care implică evaluări tehnice, economice și financiare complexe. Hotărârea CJUE a urmat recursului BCE împotriva hotărârii Tribunalului din luna aprilie 2021, prin care a anulat decizia BCE de a refuza autorizarea Crédit Lyonnais de a exclude din calculul indicatorului efectului de levier anumite expuneri care derivă din sumele colectate din conturile de economii reglementate. Tribunalul a considerat că decizia a fost viciată printr-o eroare vădită de apreciere, întrucât BCE nu a ținut seama de faptul că acele conturi nu erau supuse unui risc de retrageri masive și, în consecință, nu expuneau banca unui risc de vânzări în regim de urgență. CJUE, susținând argumentele BCE, a anulat hotărârea Tribunalului, a statuat că sfera controlului jurisdicțional exercitat de instanțele Uniunii asupra deciziilor BCE adoptate pe baza unei competențe discreționare trebuie să fie limitată și să nu determine Tribunalul să înlocuiască evaluarea BCE cu cea proprie. Acest control trebuie doar să valideze constatarea că decizia nu se întemeiază pe fapte incorecte din punct de vedere material sau nu este viciată printr-o eroare vădită de apreciere sau printr-un abuz de putere. În cauza de față, CJUE a considerat că Tribunalul a înlocuit evaluarea BCE cu privire la riscul de vânzare în regim de urgență a activelor la care banca era expusă cu cea proprie și, în consecință, a depășit limitele controlului jurisdicțional. Prin pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, CJUE a respins acțiunea Crédit Lyonnais în primă instanță în anularea deciziei contestate, pronunțându-se că banca nu a demonstrat că decizia BCE a fost viciată printr-o eroare vădită de apreciere.

În luna septembrie 2023, CJUE^[77] a respins recursul formulat de Versobank AS împotriva hotărârii Tribunalului din data de 6 octombrie 2021, prin care s-a respins acțiunea în anulare formulată împotriva deciziei BCE de a retrage autorizația de funcționare a instituției de credit. În această hotărâre, CJUE a confirmat că BCE are competența exclusivă de a retrage autorizația bancară a tuturor instituțiilor de credit cu sediul în statele membre participante, indiferent de clasificarea acestora ca instituții semnificative sau mai puțin semnificative, inclusiv pe motive legate de încălcări grave ale legislației naționale de transpunere a Directivei privind combaterea spălării banilor.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex. În anul 2023, BCE a adoptat 12 avize cu privire la acte propuse ale Uniunii, precum și 35 de avize referitoare la proiecte legislative naționale.

S-au înregistrat douăsprezece cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative: două dintre acestea referindu-se la legislația Uniunii Europene, iar zece la legislația națională. BCE a adoptat avize din proprie inițiativă cu privire la șapte din cele doisprezece cazuri.

Primul caz privind UE se referea la o propunere a UE de regulament privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Data Act). S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece se referă, printre altele, la nivelul de acces la date deținute în proprietate privată și de utilizare a acestora de către BCE și BCN într-o serie de scopuri definite de interes public. Al doilea caz privind UE se referea la un pachet legislativ al UE care propunea instituirea unui punct unic de acces european (European Single Access Point – ESAP) care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece instituirea unui ESAP este o etapă importantă în finalizarea uniunii piețelor de capital, ceea ce ar permite o alocare mai eficientă a capitalului la nivelul Uniunii, contribuind la dezvoltarea și integrarea în continuare a piețelor de capital.

Două cazuri de neconsultare din Ungaria se refereau la independența băncii centrale și interdicția de finanțare monetară. Primul caz din Ungaria se referea la o lege maghiară privind măsuri economice și financiare, care interzicea anumitor instituții să achiziționeze, până la data de 30 iunie 2023, un titlu de creanță denominat în forinți maghiari emis de către o bancă centrală națională din cadrul SEBC. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece împiedică Magyar Nemzeti Bank să aleagă în mod independent mijloacele și instrumentele necesare pentru aplicarea unei politici monetare eficiente și pentru îndeplinirea în mod independent a obiectivului său fundamental de menținere a stabilității prețurilor. Al doilea caz din Ungaria se referea la modificarea Legii privind Magyar Nemzeti Bank prin introducerea conturilor unice de trezorerie în valută, ce va fi gestionat de Magyar Nemzeti Bank, în completarea contului unic de trezorerie în forinți maghiari deja existent. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece se referă la conformitatea remunerării conturilor de trezorerie de stat ale unei BCN cu interdicția de finanțare monetară.

Două cazuri de neconsultare din Slovacia se refereau la numerar. Primul caz din Slovacia se referea la o lege slovacă privind asigurările sociale care limitează plățile în numerar pentru contribuțiile de asigurări sociale publice. S-a considerat că acest caz este clar și important pe seama limitării pe care o impune cu privire la utilizarea numerarului ca mijloc de plată și a absenței unei evaluări a principiului proporționalității privind această limitare, ținând cont de criteriile stabilite de CJUE în hotărârea sa Hessischer Rundfunk (C-422/19 și C-423/19). Al doilea caz din Slovacia se referea la o lege slovacă de modificare a Constituției Republicii Slovace, care garantează emiterea de numerar ca mijloc de plată legal, prevede că oricine are dreptul să efectueze o plată în scopul achiziționării de bunuri și servicii utilizând numerar drept mijloc de plată legal, garantează faptul că acceptarea acestui tip de plată poate fi refuzată doar din motive rezonabile sau general aplicabile și garantează dreptul de a efectua o tranzacție în numerar într-o bancă sau sucursală a unei bănci străine. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece legea constituțională garantează emiterea de numerar ca mijloc de plată legal, iar în acest context prevede un principiu general de acceptare obligatorie a numerarului și un cadru de excepții într-un stat membru a cărui monedă este euro, acestea fiind aspecte de competența exclusivă a BCE și a Uniunii Europene.

Cinci cazuri naționale de neconsultare (patru cazuri de neconsultare și un caz de consultare întârziată) se refereau la impozite și taxe bancare cu scop special introduse ca răspuns la creșterea inflației și a ratelor dobânzilor. Aceste cazuri au vizat: (1) o lege poloneză privind finanțarea participativă pentru afaceri și asistență pentru debitori, ce introducea conceptul de „vacanță ipotecară” pentru a reduce sarcina debitorilor cu credite ipotecare scadente în urma majorării recente a ratelor dobânzilor de către Narodowy Bank Polski; (2) o lege portugheză privind măsura de a reduce temporar ratele de referință Euribor cu 30% pentru creditele ipotecare cu dobânzi variabile, ce vizează diminuarea efectelor ratelor dobânzilor în creștere asupra pieței creditelor ipotecare rezidențiale și oferă un grad de predictibilitate mai mare familiilor cu credite ipotecare cu dobânzi variabile; (3) o lege română privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, care prevede, printre altele, impunerea unui impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit care sunt persoane juridice române sau sucursalele din România ale instituțiilor de credit care sunt persoane juridice străine; (4) o lege slovacă privind o taxă specială pe afaceri în anumite industrii reglementate, prin (a) extinderea domeniului de aplicare al persoanelor reglementate care fac obiectul unei taxe speciale care include instituțiile de credit care desfășoară activități în Slovacia și (b) impunerea unei rate specifice a taxei pentru aceste instituții de credit; și (5) o lege letonă de modificare a Legii privind protecția consumatorilor, care prevede că, pe parcursul anului 2024, instituțiile de credit vor avea obligația de a plăti o taxă de protecție a debitorilor ipotecari în beneficiul debitorilor care îndeplinesc anumite condiții. S-a considerat că aceste cazuri sunt clare și importante deoarece legile vizează considerente referitoare la stabilitate financiară, supraveghere prudențială și, în cazurile din Letonia, Portugalia și Slovacia, politică monetară.

Ultimul caz național de neconsultare este un caz spaniol referitor la o lege care solicită Banco de España să ia măsurile necesare să permită firmelor de investiții să deschidă conturi la banca centrală pentru a depozita fondurile primite de la clienți. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece, pe lângă impactul direct asupra operării sistemelor de plăți, acesta ar putea crea probleme legate de politica monetară și stabilitatea financiară.

BCE a adoptat 12 avize cu privire la propuneri legislative ale UE, care au acoperit teme precum euro digital; statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor metalice euro; reforma guvernanței economice în Uniune; cadrul Uniunii de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor; măsurile de diminuare a expunerilor excesive față de contrapărțile centrale (CCP) din țări terțe, de sporire a eficienței piețelor de compensare din Uniune și de abordare a tratamentului riscului de concentrare față de CCP și al riscului de contraparte pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate compensate la nivel central; subiecte legate de schimbările climatice, inclusiv performanța energetică a clădirilor, diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță; statistici ale Uniunii Europene asupra ocupării forței de muncă privind întreprinderile; și numirea unui nou membru al Comitetului executiv al BCE.

Referitor la avizele privind legislația națională, care acoperă adesea mai multe subiecte, BCE a adoptat 19 avize cu privire la BCN; 15 avize cu privire la stabilitatea sistemului financiar; 13 avize cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit; șapte avize cu privire la monede și modalități de plată; cinci avize cu privire la instrumente și operațiuni de politică monetară și implementarea politicii monetare; și trei avize cu privire la sisteme de plată și/sau de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare. Subiectul impozitelor și taxelor bancare cu scop special introduse ca răspuns la creșterea inflației și a ratelor dobânzilor a făcut obiectul a șapte avize pe parcursul anului 2023.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către BCN din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat.

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2023 confirmă faptul că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în anul 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Cesiunea finală a activelor aferente Irish Bank Resolution Corporation de către Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland pe parcursul anului 2023 prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă a eliminat preocupările serioase privind finanțarea monetară care au persistat începând cu anul 2013.

Finanțarea de către BCN a obligațiilor pe care sectorul public le are față de Fondul Monetar Internațional (FMI) nu este considerată finanțare monetară cu condiția să rezulte în creanțe externe care au toate caracteristicile activelor de rezervă. Totuși, donațiile financiare precum cele efectuate în anii anteriori de Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique și Banque de France prin intermediul FMI vizând reducerea datoriilor pentru țările sărace puternic îndatorate nu au avut ca rezultat creanțe externe și, prin urmare, se impun măsuri corective.

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În 2023, BCE a continuat să interacționeze strâns cu partenerii săi europeni și internaționali. Legătura dintre BCE și Parlamentul European reprezintă o componentă esențială a cadrului său de asumare a responsabilității. BCE a participat la audieri periodice și a corespondat cu Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European (ECON). Totodată, BCE a interacționat cu ECON în contextul activităților sale permanente privind moneda euro digitală. La nivel internațional, BCE s-a angajat în mod constructiv într-un dialog cu partenerii săi din cadrul G20, susținând, printre altele, inițiativele președinției indiene privind reglementarea sectorului financiar, plățile transfrontaliere și criptoactivele. Aceasta a continuat, de asemenea, să se implice în discuții relevante pentru băncile centrale din perspectiva diverselor chestiuni referitoare la funcționarea Fondului Monetar Internațional (FMI), inclusiv revizuirea cotelor de participare la FMI, modificările aduse politicilor și instrumentelor de creditare ale FMI, precum și aspectele legate de drepturile speciale de tragere (DST) și de direcționarea acestora.

10.1 Asumarea responsabilității de către BCE

BCE se bucură de independență în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ceea ce înseamnă că BCE poate lua decizii în vederea atingerii obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor, fără influențe de natură politică. Asumarea responsabilității este, însă, o contrapondere esențială a acestei independențe. BCE răspunde pentru acțiunile sale în fața Parlamentului European, care îi reprezintă pe cetățenii UE. Îndeplinirea obligațiilor de asumare a responsabilității reprezintă o componentă esențială a responsabilităților BCE. Dialogul bidirecțional dintre BCE și Parlamentul European îi permite celei dintâi să explice acțiunile și politicile sale reprezentanților cetățenilor UE și să le asculte preocupările. Acest dialog a evoluat de-a lungul timpului, depășind cerințele prevăzute la articolul 284 alineatul (3) din TFUE. Pentru a promova în continuare acordul mutual și cooperarea eficace, în iunie 2023, președinta BCE și președinta Parlamentului European au efectuat un schimb de scrisori ce clarifică acordurile privind asumarea responsabilității între BCE și Parlamentul European în domeniul activităților specifice băncilor centrale.

În anul 2023, președinta BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei ECON și a luat parte, în luna februarie, la dezbaterea plenară privind Raportul anual pentru 2021 al BCE în urma căreia Parlamentul European a publicat o rezoluție. În luna mai, vicepreședintele a prezentat Comisiei ECON Raportul anual 2022 al BCE. În aceeași zi, BCE a publicat feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2021. În plus, în luna mai, BCE a găzduit vizita anuală a unei delegații a membrilor Comisiei ECON. De asemenea, pe parcursul anului, BCE a răspuns unui număr de 27 de întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European.

Totodată, BCE a interacționat îndeaproape cu Comisia ECON în contextul activităților sale privind moneda euro digitală. În anul 2023, dl. Panetta, care era atunci membru al Comitetului executiv, a participat la trei audieri ad-hoc ale Comisiei ECON pentru a discuta progresele înregistrate în etapa de analiză a proiectului aferent monedei euro digitale, inclusiv aspectele legate de experiența utilizatorilor, mijloacele legale de plată și procesul legislativ privind moneda euro digitală^[78]. De asemenea, BCE a organizat împreună cu Parlamentul European seminare de natură tehnică pentru experți și a participat la evenimente organizate de deputați ai Parlamentului European pentru discuții legate de moneda euro digitală.

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru efectuat în lunile octombrie și noiembrie 2023, 79% dintre respondenții din zona euro își arată sprijinul pentru euro, iar 43% înclină să aibă încredere în BCE. Nivelul ridicat de sprijin pentru euro este un semn pozitiv, în timp ce nivelul relativ mai scăzut de încredere în BCE arată că instituția trebuie să își continue eforturile de a comunica cu publicul și cu reprezentanții aleși ai cetățenilor. Consolidarea încrederii publicului va rămâne, de asemenea, parte integrantă a activității BCE în viitor. Ca atare, BCE își menține angajamentul de a participa activ la dialogul constructiv cu Parlamentul European și cu cetățenii din zona euro.

10.2 Relațiile internaționale

G20

Pe parcursul președinției indiene a G20 din anul 2023 economia mondială a continuat să fie afectată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar în ultimul trimestru de incertitudinile ample generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 s-au confruntat cu o creștere economică mai scăzută la nivel mondial, cu presiuni inflaționiste ridicate și cu prețuri volatile ale produselor energetice. Deși dezacordurile dintre membri cu privire la aspecte geopolitice au împiedicat adoptarea de comunicate în cadrul reuniunilor din februarie și iulie 2023, Declarația comună a liderilor G20 de la New Delhi, precum și decizia de a admite Uniunea Africană ca viitor membru permanent al G20 au evidențiat eforturile membrilor de a menține eficacitatea și caracterul incluziv al forumului. BCE a salutat și a sprijinit inițiativele președinției indiene de îmbunătățire a cadrului de reglementare aplicabil sectorului bancar și celui nebancar, de facilitare a plăților transfrontaliere și de încheiere a unui acord cu privire la o foaie de parcurs a G20 pentru limitarea riscurilor legate de evoluțiile ecosistemului criptoactivelor. Totodată, BCE a susținut eforturile G20 de extindere a finanțării durabile din surse private și publice pentru a asigura tranziția globală către o economie neutră climatic. Având în vedere proiectul aferent monedei euro digitale, discuțiile din cadrul G20 pe tema opțiunilor de proiectare și a măsurilor de protecție a monedelor digitale ale băncilor centrale au reprezentat, de asemenea, o prioritate majoră din perspectiva BCE.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să își asume un rol activ în discuțiile despre sistemul monetar-financiar internațional desfășurate la Fondul Monetar Internațional (FMI) și în alte foruri, promovând perspectiva băncii centrale în pozițiile europene comune adoptate în cadrul acestora^[79]. Printre temele principale din anul 2023 s-au numărat revizuirea cotelor de participare la FMI, ajustările la nivelul politicilor și al setului de instrumente de creditare ale FMI, precum și aspecte legate de drepturile speciale de tragere (DST) și de direcționarea acestora.

La data de 15 decembrie 2023, Consiliul Guvernatorilor FMI a încheiat cea de-a șaisprezecea revizuire generală a cotelor de participare și a aprobat o majorare cu 50% a cotelor de participare ale membrilor, astfel încât cotele de participare la FMI vor însuma 715,7 miliarde DST^[80]. Cotele majorate vor fi alocate membrilor proporțional cu cotele actuale de participare ale acestora. Setul de instrumente al FMI a fost supus unor ajutări, care au permis Fondului să acorde în continuare sprijin Ucrainei^[81]. La sfârșitul lunii martie 2023 a fost aprobat un acord cu o durată de 48 de luni în cadrul mecanismului de finanțare extinsă pentru Ucraina^[82]. De asemenea, FMI a consolidat suplimentar rolul preventiv și flexibilitatea setului său de instrumente prin finalizarea revizuirii instrumentelor preventive în octombrie 2023. La sfârșitul anului 2023, împrumuturile acordate de FMI s-au menținut la un nivel apropiat celor mai ridicate valori istorice: stocul total de credite aferente Contului de resurse generale s-a ridicat la aproximativ 92 de miliarde DST, expunerea față de cel mai mare debitor al Fondului reprezentând o treime din această sumă.

Ca urmare a alocării de DST în valoare de 650 de miliarde USD în 2021 pentru a răspunde unei nevoi globale pe termen lung de a suplimenta rezervele existente, ceea ce a ajutat, totodată, țările să facă față pandemiei, eforturile de direcționare a DST sau a resurselor echivalente către sprijinirea în continuare a economiilor de piață emergente și a țărilor cu venituri mici au atins un nivel de referință în iunie 2023, când a fost îndeplinit obiectivul global de a mobiliza 100 de miliarde USD. UE a avut o contribuție majoră la acest efort, acoperind peste 31% din valoarea angajamentelor. Cea mai mare parte a sumei aferente obiectivului global este destinată Fondului de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust) și Fondului de creștere economică și reducere a sărăciei (Poverty Reduction and Growth Trust) din cadrul FMI. De asemenea, BCE a susținut în continuare inițiativele internaționale de sprijinire a țărilor vulnerabile în vederea contracarării vulnerabilităților legate de creșterea datoriilor, în special implementarea Cadrului comun al G20 pentru tratamentul datoriilor.

11 Promovarea bunei guvernanțe, a sustenabilității sociale și ecologice

BCE desfășoară activități importante legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG). În cazul unei instituții publice cum este BCE, acestea includ asumarea responsabilității față de cetățenii Uniunii Europene (UE) și față de reprezentanții aleși ai acestora, comunicarea și interacțiunea cu diferite categorii de public, aderarea la cele mai înalte standarde etice și de transparență, consolidarea capacității de acțiune a angajaților și promovarea bunăstării acestora, precum și analiza impactului și a riscurilor climatice și de mediu.

11.1 Informații actualizate privind factorii de mediu, sociali și de guvernanță

Această prezentare generală a principalelor evoluții din 2023 în ceea ce privește factorii de mediu, sociali și de guvernanță este completată de alte secțiuni ale prezentului Raport anual și de informații suplimentare disponibile pe website-ul BCE (Tabelul 11.1).

Secțiunile 11.2 și 11.3 prezintă modul în care BCE, în calitate de instituție europeană, a depus eforturi în direcția consolidării permanente a cadrelor sale de guvernanță, precum și a promovării transparenței și a apropierii de cetățeni în 2023. Secțiunea 11.2 prezintă eforturile depuse de BCE în vederea consolidării cooperării europene și internaționale în domeniile eticii, integrității și bunei conduite, răspunzând astfel și unui interes public sporit în aceste domenii^[90]. Secțiunea 11.3 descrie eforturile concertate ale BCE pentru a explica într-o manieră clară politicile sale într-o perioadă caracterizată de inflație ridicată, adresându-se unor categorii diferite de public și răspunzând preocupărilor cetățenilor referitoare la viitorul monedei euro. În Secțiunea 11.4 sunt prezentate principalele evoluții din 2023 care au influențat administrarea resurselor umane de către BCE și oferă informații actualizate cu privire la desemnarea unui responsabil pe probleme de diversitate și incluziune și a unui mediator. În cele din urmă, Secțiunea 11.5 analizează activitatea BCE pe teme legate de schimbările climatice și de mediu și oferă detalii cu privire la publicații mai specializate în acest domeniu.

BCE abordează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță ca parte a cadrelor sale de gestionare a riscurilor financiare și nefinanciare, astfel cum sunt descrise în secțiunea privind gestionarea riscurilor din Conturile anuale ale BCE pentru anul 2023.

Testarea la stres din perspectiva riscurilor climatice a început în 2022 și a devenit, între timp, un exercițiu periodic care face parte din acțiunea de integrare treptată a riscurilor climatice în cadrul general privind riscurile. Cu ocazia primei testări la stres din perspectiva riscurilor climatice a bilanțului Eurosistemului, BCE a evaluat senzitivitatea profilului de risc financiar al Eurosistemului la schimbările climatice, consolidând astfel capacitățile Eurosistemului de evaluare a riscurilor climatice. Rezultatele au furnizat o primă estimare a impactului riscurilor climatice asupra bilanțului BCE.

11.2 Consolidarea eticii și a integrității

Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) al BCE este responsabil de stabilirea normelor de etică și guvernanță corespunzătoare și de monitorizarea respectării acestora. În 2023, inițiativele noi s-au axat pe asigurarea unei experiențe de formare avansate pentru membrii personalului, de la cursuri introductive și programe de învățare online pentru noii angajați, până la cursuri de perfecționare pentru angajații cu vechime mai îndelungată și programe de formare personalizate concepute pentru a răspunde nevoilor unor funcții operaționale specifice. De asemenea, pe parcursul unei perioade cuprinse între șase și opt săptămâni în apropierea Zilei internaționale a eticii, au fost organizate diverse proiecte de informare având ca scop orientarea atenției personalului BCE către necesitatea respectării normelor de etică, precum și informarea publicului cu privire la accentul pus de BCE asupra acestor aspecte. BCG a continuat să își actualizeze și să își eficientizeze procesele, să faciliteze accesul angajaților la consiliere în materie de etică și să respecte standardele de etică ale BCE.

Sporirea gradului de conștientizare a aspectelor legate de etică și integritate și accesul facil la consiliere în materie de etică au condus la o creștere semnificativă a numărului de cereri, de la 1 690 în anul 2022 la 2 767 în anul 2023 (Graficul 11.1).

Verificările conformității, care au fost efectuate cu sprijinul unei firme de audit extern, au confirmat că angajații BCE și membrii organismelor BCE de nivel înalt au respectat, în general, normele privind tranzacțiile financiare private.

Graficul 11.1

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului BCE în 2023

Comitetul de etică independent al BCE completează structura de guvernanță a BCE. Acesta oferă consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la chestiuni de etică, vizând îndeosebi activitățile private și activitatea profesională remunerată desfășurată după încheierea mandatului, evaluând totodată declarațiile de interese ale acestora. În plus, Comitetul de etică monitorizează evoluțiile europene și internaționale în domeniul eticii și bunei conduite, oferind, de asemenea, consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la actualizările dezirabile ale cadrului etic al BCE, cum ar fi optimizarea recentă a normelor privind tranzacțiile financiare private.

Comitetul de etică și conformitate a continuat să sprijine băncile centrale naționale și autoritățile naționale competente în vederea implementării Orientărilor în materie de etică adoptate în 2021, precum și a orientărilor pentru interpretarea coerentă și consecventă a standardelor de etică la nivelul Eurosistemului. Totodată, pentru a valorifica diversitatea de opinii și a beneficia cât mai mult de pe urma acesteia, Comitetul a organizat sesiuni pe teme de interes reciproc, la care au participat peste 50 de instituții și organizații publice diferite.

La nivel european, în 2023 BCE a continuat să își asume un rol activ în cadrul negocierilor interinstituționale în curs privind înființarea unui organism european independent de etică.

La nivel internațional, BCE s-a implicat îndeaproape în schimbul de cunoștințe și în stabilirea de standarde în cadrul Rețelei de etică a organizațiilor multilaterale, atât în calitatea sa de vicepreședinte al rețelei, cât și prin participările sale la reuniuni și la conferința anuală. De asemenea, BCE a contribuit la prima revizuire a aplicării de către EU a Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

11.3 Comunicarea și transparența activităților BCE

Inflația în scădere, dar aflată încă la un nivel prea ridicat, precum și efectele tot mai vizibile asupra economiei ale întăririi politicii monetare a BCE au creat un mediu de comunicare dificil pentru BCE în 2023. În perioade marcate de un grad excepțional de incertitudine și de criza costului vieții, a fost necesar ca BCE, în activitatea sa de comunicare, să pună accentul asupra reasigurării populației și a companiilor în privința angajamentului său de a readuce inflația la nivelul țintei, precum și asupra convingerii lor că va putea realiza acest lucru cu ajutorul instrumentelor-cheie de politică monetară de care dispune.

Prin urmare, BCE și-a intensificat activitatea de comunicare în domeniul politicii monetare. Pe măsură ce întărirea politicii monetare a început să producă efectul scontat de frânare a cererii, era important să se explice deciziile BCE și să se reitereze faptul că mandatul său fundamental este acela de combatere a inflației. Pe lângă numeroasele luări de cuvânt cu caracter public ale factorilor de decizie din cadrul BCE, o serie de postări pe blogul BCE au explicat modul în care inflația a afectat veniturile reale, precum și importanța politicilor structurale ale autorităților guvernamentale pentru combaterea inflației, furnizând totodată informații analitice privind înregistrarea unor niveluri maxime ale participării pe piața muncii. În cadrul podcasturilor BCE au fost prezentați factorii determinanți ai inflației, iar într-un podcast specific, intitulat Școala de vară (Summer School), a fost dezbătut pe larg rolul BCE în menținerea stabilității prețurilor.

În același timp se impuneau răspunsuri la întrebări legitime în legătură cu motivele pentru care BCE nu anticipase creșterea accelerată a inflației, iar proiecțiile sale macroeconomice fuseseră inexacte. Claritatea și acuratețea proiecțiilor Eurosistemului sunt deosebit de importante pentru ancorarea anticipațiilor și pentru consolidarea credibilității politicii BCE. În mod similar, era esențial să se ofere explicații cu privire la diversele surse de incertitudini și să se comunice cu modestie pentru a stimula încrederea.

În 2023, ca urmare a deciziilor de politică monetară anterioare, în special a achizițiilor de active la scară largă, BCE și alte bănci centrale din Eurosistem s-au confruntat cu pierderi evidențiate în bilanțurile lor. BCE a depus eforturi deosebite pentru a explica de unde provin profiturile și pierderile băncilor centrale, de exemplu printr-un material explicativ dedicat. Astfel, BCE a putut să plaseze pierderile respective în contextul mai multor ani de profituri semnificative și să sublinieze că misiunea sa nu constă în realizarea de profituri, ci în luarea unor decizii de politică monetară care să contribuie la îndeplinirea obiectivului său de menținere a stabilității prețurilor.

Alte activități deosebite de comunicare desfășurate în 2023 s-au axat pe viitorul monedei noastre comune, atât sub formă de numerar, cât și în formă digitală.

BCE a decis ca elaborarea concepției grafice a celei de-a treia serii de bancnote euro să se realizeze cu participarea publicului larg. În acest scop, cetățenii europeni din zona euro au fost invitați să participe la un sondaj online privind temele următoarei serii de bancnote și au avut posibilitatea de a selecta tema grafică preferată dintre șapte opțiuni. La sondaj au participat peste 365 000 de persoane din zona euro, iar preferințele acestora au fost luate în considerare în decizia Consiliului guvernatorilor de a alege „Cultura europeană” și „Râuri și păsări” ca teme pentru bancnotele viitoare. Activitățile de comunicare și informare cu privire la următoarea serie de bancnote au consolidat mesajul potrivit căruia BCE și Eurosistemul își mențin angajamentul față de numerar.

Afirmarea angajamentului său față de numerar în 2023 a fost deosebit de importantă, întrucât BCE se pregătește pentru o posibilă introducere a unei monede euro digitale.

În octombrie 2023, Consiliul guvernatorilor a decis să finalizeze etapa de investigare a proiectului aferent monedei euro digitale și să treacă la etapa pregătitoare. Acest demers a fost însoțit de o campanie de comunicare multilingvă și multidimensională, desfășurată prin intermediul unor canale și produse de comunicare diverse în toate țările din zona euro, care au inclus o pagină oficială LinkedIn despre proiectul aferent monedei euro digitale și o pagină web dedicată acestui proiect. Campania a pus accentul pe beneficiile și importanța introducerii unei monede euro digitale, pe preocupările legate de protecția vieții private și pe rolul de mijloc legal de plată atât al numerarului, cât și al noii monede digitale. Pe lângă comunicarea cu părțile interesate relevante, cu factorii de decizie sau cu organizațiile societății civile, BCE a adoptat o abordare inovatoare, adresându-se și creatorilor de conținut online specializați. Scopul a fost acela de a încuraja antreprenorii digitali care își desfășoară activitatea în domeniul monetar și financiar să prezinte motivele pentru emiterea unei monede euro digitale și să explice caracteristicile acesteia followerilor și abonaților din mediul online.

În ansamblu, aceste eforturi conjugate și acoperirea mediatică extinsă au reușit să popularizeze proiectul aferent monedei euro digitale și să contribuie la o mai bună înțelegere a acestuia. Analiza arată că, deși interesul pentru o monedă euro digitală a fost inițial mai pronunțat în rândul generațiilor mai tinere de europeni, conștientizarea și înțelegerea aspectelor proiectului s-au propagat în prezent la nivelul tuturor categoriilor de vârstă.

2023 a fost, de asemenea, anul în care BCE a sărbătorit 25 de ani de la înființare. Cu această ocazie, BCE a organizat un eveniment la care au participat reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor Uniunii Europene, ai țării-gazdă a BCE, Germania, precum și ai altor țări din zona euro, alături de foști președinți ai BCE, cum ar fi Jean-Claude Trichet și Mario Draghi. În plus, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, BCE și alte instituții ale Uniunii Europene au marcat în comun aniversarea a 25 de ani de existență a monedei euro. Aceste momente de referință au permis BCE să evidențieze succesul monedei unice și beneficiile sale pentru cetățenii Europei ca reper al stabilității în întreaga lume și ca simbol al unității europene.

În anul 2023, BCE a desfășurat campania „Stabilitatea este misiunea noastră” pe platformele de comunicare socială, pentru a se conecta în special cu publicul mai tânăr. Scopul campaniei a fost acela de a prezenta într-o manieră interactivă și personală informații esențiale despre BCE și activitatea acesteia: obiectivul de menținere a stabilității prețurilor, rolul supravegherii bancare și impactul deciziilor BCE asupra vieții cotidiene. Postările din cadrul campaniei au avut 166 de milioane de vizualizări, fiind o sursă de informații pentru 43 de milioane de tineri.

Accesul public la documentele BCE reprezintă o componentă constitutivă a politicii de transparență a BCE, promovând deschiderea BCE și consolidând legitimitatea sa democratică.

În 2023, BCE a primit mai multe solicitări de acces la documente comparativ cu anul 2022, respectiv 73 versus 63 de solicitări. Întrucât solicitările au avut în continuare o tematică largă, vizând inclusiv aspecte legate de supraveghere sau inițiative intens mediatizate, cum ar fi proiectul aferent monedei euro digitale, numărul de solicitări de acces la documente pe teme instituționale și de guvernanță a crescut semnificativ, reflectând interesul public sporit față de aceste aspecte.

În conformitate cu angajamentul BCE de a asigura transparența, documentele publicate ca răspuns la solicitările de acces public au fost, în general, puse la dispoziția publicului prin intermediul Registrului public de documente al BCE. Totodată, în scopuri de creștere a transparenței, BCE a realizat o prezentare generală a temelor care au făcut obiectul solicitărilor de acces la documente primite de BCE începând cu anul 2004.

Ombudsmanul European nu a formulat constatări privind administrarea defectuoasă în legătură cu modul în care BCE gestionează solicitările de acces public.

Datorită inițiativelor sale de promovare a transparenței, a deschiderii către cetățeni și a apropierii de aceștia, BCE a fost nominalizată pe lista scurtă pentru Premiul Ombudsmanului European pentru bună administrare în 2023 pentru „sprijinirea cetățenilor UE în înțelegerea politicii monetare în perioade de inflație ridicată”.

11.4 Consolidarea capacității de acțiune a angajaților noștri în scopul de a excela pentru Europa

În contextul revenirii treptate la birou începând din anul 2022, BCE s-a axat pe politici și programe de sprijinire a echilibrului dintre activitatea profesională și viața personală, a perfecționării angajaților și a rezilienței organizaționale. În luna ianuarie 2023 a fost introdusă o nouă politică privind munca de la distanță, care susține flexibilitatea pentru membrii personalului și stagiari. În anul 2023, noua platformă educațională virtuală a BCE, EUREKA, a fost pusă la dispoziția instituțiilor din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Mecanismului unic de supraveghere, sporind și mai mult accesul la oportunități de învățare și mobilitate. În concordanță cu obiectivul său de a institui o cultură a incluziunii reale, BCE a numit un mediator, precum și un consilier de resurse umane pe probleme de diversitate și incluziune.

Cultura organizațională

După etapa de tranziție din 2022, la 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare o nouă politică privind munca de la distanță. Având în vedere experiențele în general pozitive din perioada în care s-a lucrat de la distanță, noua politică oferă angajaților opțiuni flexibile de telemuncă, permițând tuturor membrilor personalului și stagiarilor BCE să lucreze de la distanță până la 110 zile pe an, sub rezerva compatibilității cu cerințele pentru desfășurarea activității.

Figura 11.1

Munca de la distanță în rândul angajaților BCE în 2023

BCE acordă importanță opiniilor personalului și a efectuat un scurt sondaj de opinie în rândul angajaților (pulse survey) la începutul anului 2023. Rezultatele sondajului au arătat că angajații și-au menținut implicarea, angajamentul și conectarea în raport cu activitatea BCE. Totuși, trebuie depuse în continuare eforturi pentru consolidarea culturii organizaționale. Ca urmare a sondajului, Comitetul executiv a susținut o inițiativă de promovare a unei culturi organizaționale în cadrul căreia angajații să învețe să reacționeze cu eficacitate la comportamente inadecvate. Au fost create workshopuri interactive pentru a contribui la consolidarea unei culturi a „exprimării deschise” și a modului în care colaborăm.

Dezvoltarea talentelor

2023 a fost un an important pentru mobilitatea personalului în cadrul SEBC și al MUS. Noua platformă educațională a BCE, EUREKA, a oferit pentru prima dată o perspectivă centralizată asupra oportunităților de învățare și de mobilitate existente la nivelul altor instituții din cadrul SEBC și al MUS. EUREKA promovează schimbul de cunoștințe și colaborarea și este disponibilă atât pentru personalul BCE, cât și pentru întregul personal al SEBC și MUS. În cadrul celei de-a cincea ediții a Programului Schuman, lansată în anul 2023, au fost oferite ca oportunități de detașare 41 de proiecte, care au permis schimburi de personal între BCE, autoritățile naționale competente (ANC) și băncile centrale naționale (BCN). De asemenea, BCE a continuat schimburile de personal cu mai multe ANC și instituții europene, ca parte a unui program specializat de schimb de experiență în cadrul MUS. Până la finele anului 2023 au fost derulate nouă schimburi de experiență cu două ANC (Banco de España și Autoritatea franceză de supraveghere prudențială și rezoluție) și cu o agenție (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale).

BCE a continuat Programul pentru dezvoltarea abilităților de lider (Leadership Growth Programme) în scopul îmbunătățirii acestor abilități și pentru creșterea eficacității conducerii. Totodată, BCE a organizat ultimele șapte grupe ale Programului de leadership dedicat femeilor (Women’s Leadership Programme), un program de succes lansat în anul 2014 cu scopul de a spori gradul de reprezentare a femeilor în cadrul BCE. O altă oportunitate importantă de dezvoltare a fost oferită sub forma Portalului de mentorat (Mentoring Portal), prin intermediul căruia membrii personalului și stagiarii pot să ofere îndrumare și să caute mentori. Până la sfârșitul anului 2023, acest portal înregistrase aproape 100 de relații de tip mentor-discipol.

Ca parte a strategiei de învățare și dezvoltare derulate în cadrul SEBC și al MUS, au fost lansate noi inițiative-cheie. ANC și BCN au fost integrate în EUREKA, care oferă acces la o gamă largă de oportunități de învățare și dezvoltare la nivelul SEBC și al MUS. Programul emblematic de educație executivă pentru bănci centrale și supraveghere bancară (Central Banking & Banking Supervision Executive Education Programme) a fost lansat în octombrie 2023. În cursul anului, au avut loc două evenimentele de tip hackathon încununate de succes, cu participanți din cadrul SEBC și al MUS. Primul astfel de eveniment a avut loc în luna februarie pe tema finanțării descentralizate, iar un al doilea, referitor la schimbările climatice, a fost organizat în luna noiembrie la sediul BCE.

Prin programul de stagii pe care îl oferă, BCE promovează integrarea la nivel european a tinerilor absolvenți și le oferă acestora posibilitatea de a dobândi experiență practică și de a pune în aplicare cunoștințele acumulate pe durata studiilor. Totodată, BCE beneficiază de cunoștințele stagiarilor cu privire la stadiul actual al cercetării academice, precum și de entuziasmul acestora și de ideile lor inedite. Începând cu 1 decembrie 2023, grantul pentru stagii de pregătire a fost majorat la 1 170 EUR pe lună și, respectiv, la 2 120 EUR pentru studenții doctoranzi care au finalizat cel puțin doi ani din programul de doctorat pe care îl urmează, în cazul posturilor vacante de stagiar la nivelul respectiv de studii. De asemenea, stagiarii primesc prestații de cazare.

Diversitate și incluziune

Reflectarea societății europene și instituirea unei culturi a incluziunii reale reprezintă un demers pe termen lung. În acest scop, BCE și-a consolidat baza instituțională prin sprijinirea celor șase rețele locale ale sale dedicate diversității și incluziunii (D&I) și prin implementarea programului său de învățare pentru incluziune destinat angajaților, echipelor și liderilor. Pentru a facilita o cultură bazată pe incluziune, respect reciproc și siguranță psihologică, au fost create două poziții noi: începând cu anul 2023, noul mediator previne și soluționează prin dialog asistat divergențele apărute la locul de muncă, iar noul consilier de resurse umane pe probleme de diversitate și incluziune utilizează o astfel de perspectivă în cazul tuturor aspectelor umane și culturale.

Pe parcursul anului 2023, BCE a menținut diversitatea de gen printre prioritățile sale de pe ordinea de zi, fiind în același timp deschisă la toate aspectele diversității și promovând o cultură favorabilă incluziunii. Acest lucru se reflectă în certificările EDGE Move și EDGEplus, în progresele înregistrate de BCE în ceea ce privește realizarea obiectivelor de gen pentru perioada 2020-2026, în introducerea concediului parental plătit pentru celălalt părinte, respectiv cel care nu a născut, în proiectul-pilot al unui stagiu pentru persoanele cu tulburări de spectru autist înzestrate cu un talent deosebit, precum și în sesiunile și evenimentele de sensibilizare privind rasa și etnia, susținerea activă a grupurilor subreprezentate (allyship) și includerea persoanelor cu dizabilități și a persoanelor LGBT+.

Pentru a cunoaște cele mai mari talente din Europa, BCE a participat la o serie de târguri de cariere dedicate grupurilor subreprezentate, cum ar fi cel mai important târg de cariere din Europa pentru persoanele de culoare, organizat de ADAN (Afro Deutsches Akademiker Netzwerk), târgul de cariere Sticks & Stones pentru talentele din comunitatea LGBTIQ+ și susținătorii acestei comunități și târgul herCAREER pentru avansarea în carieră a femeilor. Pentru a atrage candidați din rândul persoanelor cu dizabilități, BCE și-a promovat posturile vacante pe platforma myAbility. Totodată, BCE a continuat să ofere Bursele BCE destinate femeilor, consolidându-și rezerva de talente de gen feminin și manifestând o atitudine favorabilă incluziunii diverselor medii socioeconomice. De asemenea, în semn de menținere a sprijinului și solidarității, BCE a lansat o bursă de care pot beneficia 15 studenți ucraineni înscriși într-un program de studii de master în Ucraina.

Figura 11.2

Forța de muncă a BCE în cifre

11.5 Progrese privind provocările legate de mediu și de schimbările climatice

Schimbările climatice avansează și, cu cât așteptăm mai mult să reducem emisiile și să facem trecerea către o economie mai ecologică, cu atât costurile sunt mai mari^[91],[92]. Deși au fost făcute progrese, lumea nu se apropie încă de obiectivul de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale^[93]. Aceasta înseamnă că riscurile climatice și de o tranziție bruscă sunt în creștere, având impact asupra politicii monetare și asupra stabilității sistemelor financiare și bancare. Prin urmare, este esențial ca BCE să înțeleagă implicațiile pe care le are îndeplinirea mandatului său asupra economiei și sectorului financiar.

Acesta este motivul pentru care BCE, sub coordonarea Centrului privind schimbările climatice, a continuat să lucreze la agenda sa privind schimbările climatice în cooperare cu părțile interesate interne și cu Eurosistemul, prin intermediul comitetelor relevante și al forurilor preocupate de schimbările climatice. În 2023, BCE a continuat să integreze obiectivele și considerentele de mediu din Legea europeană a climei în formularea strategiilor sale, precum și în proiectele și în procesele de elaborare a politicilor sale.

În ultimul an, BCE a lucrat la planul său privind clima și natura pentru perioada 2024-2025, în care sunt prezentate activitățile pe care le va desfășura în vederea îndeplinirii obiectivelor sale strategice privind schimbările climatice. BCE a identificat, de asemenea, trei domenii de acțiune: gestionarea tranziției către o economie ecologică, înțelegerea impactului fizic mai amplu al schimbărilor climatice și progresele înregistrate în gestionarea riscurilor legate de natură.

Repere ale activității legate de schimbările climatice

S-au înregistrat progrese vizibile pe mai multe fronturi, care acoperă o gamă largă de atribuții ale BCE (Figura 11.3).

În ceea ce privește implementarea politicii monetare, BCE a publicat primele informații financiare legate de schimbările climatice cu privire la deținerile Eurosistemului de titluri emise de sectorul corporativ în luna martie 2023. Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon aferente reinvestirilor a scăzut cu peste 65% în cele 12 luni după începerea reinvestirilor orientate în octombrie 2022. Consiliul guvernatorilor a consolidat parametrii acestei orientări în luna februarie, când a decis reducerea deținerilor Eurosistemului de titluri de valoare. De la sistarea reinvestirilor în cadrul programului de achiziționare de active în luna iulie, s-a menținut tendința de creștere a activelor sectorului corporativ în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Prima evaluare a metodologiei privind punctajul climatic din octombrie 2023 a concluzionat că acest cadru și-a atins obiectivele preconizate și că pilonii săi fundamentali vor fi menținuți. Se anticipează că decarbonizarea portofoliilor sectorului corporativ va continua pe parcursul anului 2024, înscriindu-se pe o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris. Eurosistemul a continuat preparativele pentru a include considerente referitoare la schimbările climatice în cadrul său de garantare și pentru a-și îmbunătăți practicile de evaluare și gestionare a riscurilor.

Figura 11.3

Prezentare generală a principalelor acțiuni de combatere a schimbărilor climatice

Activitatea analitică extinsă a susținut responsabilitatea de informare a factorilor de decizie, a sectorului financiar și a publicului cu privire la impactul economic și financiar al schimbărilor climatice, precum și la implicațiile acestora asupra atribuțiilor BCE^[94]. În 2023, BCE a continuat să evalueze implicațiile macroeconomice ale schimbărilor climatice și ale politicilor de reducere a efectelor acestora și, în special, impactul măsurilor fiscale ecologice asupra proiecțiilor realizate de experții Eurosistemului/BCE. O analiză bazată pe modele cu privire la impactul economic al taxării carbonului a identificat efecte negative modeste asupra economiei. Conform constatărilor din Sondajul privind accesul la finanțare al firmelor și din Sondajul privind creditul bancar firmele din zona euro investesc în această tranziție, iar condițiile de creditare bancară sunt mai restrictive pentru firmele cu emisii ridicate și fără planuri de tranziție credibile. În ceea ce privește implicațiile asupra politicii monetare, o analiză recentă a explorat efectele schimbărilor climatice asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare și a constatat că, deși tranziția crește costurile împrumuturilor și reduce creditarea firmelor, efectul său contracționist este atenuat în cazul firmelor cu emisii scăzute și al celor angajate în direcția decarbonizării. Mai multe studii de specialitate au investigat legăturile dintre schimbările climatice și inflație, constatându-se că temperaturile mai ridicate pot accelera dinamica prețurilor alimentelor, dar că impactul verilor mai calde asupra cererii poate atenua inflația pe termen mai lung, iar efectele la nivelul economiilor din zona euro sunt asimetrice (a se vedea Caseta 1). De asemenea, BCE a aprofundat înțelegerea modului în care schimbările climatice afectează PIB potențial.

În demersul său de îmbunătățire a disponibilității datelor privind clima, Sistemul European al Băncilor Centrale a publicat indicatori ai schimbărilor climatice privind finanțarea durabilă, emisiile de gaze cu efect de seră și riscul fizic (a se vedea Secțiunea 7.2).

BCE și-a dezvoltat în continuare metodologia de testare la stres pentru a explora reziliența economiei în ansamblul său la diferite scenarii de tranziție și gradul de pregătire al băncilor supravegheate în fața șocurilor financiare și economice provocate de riscurile climatice. În anul 2023, BCE a coordonat Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS) în ceea ce privește fluxul de lucru pentru elaborarea și analiza scenariilor, fiind publicată a patra ediție a scenariilor macrofinanciare privind schimbările climatice pe termen lung. Aceste scenarii oferă un punct de referință inițial comun pentru analiza riscurilor climatice la adresa economiei și a sistemului financiar. Cadrul analizează incertitudinea și limitările modelării climatice și economice, de exemplu în ceea ce privește punctele critice. În colaborare cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, BCE a elaborat opțiuni de politici pentru creșterea ratei de acoperire a asigurărilor împotriva schimbărilor climatice, având în vedere că, în prezent, doar un sfert din pierderile cauzate de catastrofele climatice din UE sunt asigurate. BCE a analizat și riscurile asociate schimbărilor climatice la adresa datoriilor suverane care ar putea avea un efect negativ asupra stabilității financiare și cheltuielilor bugetare. BCE și Comitetul european pentru risc sistemic au publicat un raport care colectează informații despre cei mai importanți indicatori de stabilitate financiară și elaborează un cadru macroprudențial pentru combaterea riscurilor climatice. Acest raport sugerează, de asemenea, faptul că dependența economică puternică de ecosistemele naturale ar putea exacerba riscurile climatice la adresa stabilității financiare.

În ceea ce privește supravegherea bancară a BCE, deși instituțiile de credit supravegheate în cadrul Mecanismului unic de supraveghere au înregistrat progrese semnificative în privința practicilor de gestionare a riscurilor climatice și de mediu, o serie de instituții nu au realizat progresele estimate pentru luna martie 2023. BCE va continua să monitorizeze îndeaproape progresele băncilor și, dacă este necesar, va lua măsuri de asigurare a respectării cerințelor^[95].

De-a lungul anilor, BCE a continuat să îmbunătățească gradul de siguranță și sustenabilitate al bancnotelor euro pe parcursul întregului ciclu al numerarului^[96]. În 2023, instituția a publicat studiul privind amprenta de mediu a bancnotelor euro ca instrument de plată. Viitoarele bancnote euro sunt în curs de elaborare în conformitate cu principiile proiectării ecologice, ceea ce înseamnă că aspectele legate de mediu sunt luate în considerare în toate etapele procesului de elaborare a bancnotelor (a se vedea Secțiunea 6.2).

Începând cu anul 2021, membrii personalului BCE au contribuit la cursuri de formare și ateliere tehnice multilaterale derulate în colaborare cu colegii din cadrul băncilor centrale și cu părțile interesate din afara Uniunii Europene. De asemenea, BCE a participat la numeroase grupuri de lucru și evenimente împreună cu băncile centrale și alte instituții și foruri pentru a promova agenda privind schimbările climatice și a beneficia de schimburile de experiență periodice. Printre acestea se numără NGFS, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, autoritățile europene de supraveghere Comitetul european pentru risc sistemic, Banca Reglementelor Internaționale, G7, G20 și Fondul Monetar Internațional.

Cercetări inovatoare privind riscurile legate de natură au arătat că degradarea ecosistemelor va genera dificultăți pentru companii, care s-ar putea propaga către bănci, deoarece aproape 75% dintre împrumuturile acordate sectorului corporativ din zona euro (aproape 3,24 de mii de miliarde EUR) sunt acordate debitorilor cu o dependență ridicată de serviciile ecosistemice. În plus, BCE a analizat pentru prima dată riscurile de tranziție și legătura dintre schimbările climatice și natură. Luând în considerare faptul că modificările climatice și schimbarea destinației terenurilor sunt factori principali ai pierderii biodiversității, impactul exercitat de companiile din zona euro asupra naturii este echivalent cu pierderea a 582 de milioane de hectare de natură „virgină” la nivel mondial. Cercetările evidențiază importanța integrării schimbărilor climatice și a distrugerii habitatului în cadrele de evaluare a riscurilor, deoarece acestea sunt indisolubil legate.

În luna martie 2023, BCE a început să publice, pe lângă declarația anuală de mediu, informații financiare legate de schimbările climatice cu privire la portofoliile sale rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară. Aceste publicații oferă o imagine de ansamblu a impactului operațional asupra mediului și a amprentei de carbon a emisiilor finanțate, precum și a obiectivelor aferente^[97]. Pe parcursul anului 2024 vor fi puse la dispoziție date actualizate privind acțiunile BCE pentru protecția mediului desfășurate în 2023.

12 Faceți cunoștință cu angajații noștri

La 1 iunie 1998, Banca Centrală Europeană a început să funcționeze ca bancă centrală pentru zona euro, având un mandat clar de menținere a stabilității prețurilor. Aniversarea de 25 de ani a BCE din 2023 a constituit prilejul de a sărbători numeroasele realizări ale instituției din această perioadă. Colegii din cadrul BCE care și-au început cariera la Institutul Monetar European, precursor al BCE, și care au continuat să lucreze pentru instituție până în prezent își împărtășesc în cele ce urmează experiențele personale. Aceștia descriu cu precădere ce a însemnat activitatea într-o nouă instituție, entuziasmul începutului, contribuția acestora vizând multe momente de referință, întrucât BCE și-a definit prompt poziția în branșă și a evoluat de-a lungul timpului.

Rita Choudhury, șef de echipă de nivel superior și economist-statistician, Direcția generală statistică

Parcursul meu profesional la BCE a fost definitoriu. A reprezentat un salt în necunoscut, un post nou într-o țară nouă. M-am alăturat BCE la începuturile sale, în calitate de asistent de cercetare debutant în cadrul departamentul Statistică, ce se afla la acea vreme în curs de organizare. Având doar câteva sute de angajați, BCE avea nevoie ca „toată lumea să fie la datorie”, prin urmare toți jonglam cu mai multe roluri. O zi obișnuită era diversă pentru mine: discutam cerințele din domeniile de politici, elaboram cadre statistice, scriam coduri de programare și, ocazional, redactam câte un discurs. Având în vedere faptul că politicile instituționale erau încă într-o fază incipientă, am avut satisfacția de a-mi vedea adeseori soluțiile creative rapid implementate.

Pe măsură ce BCE se maturiza, au apărut oportunități de carieră. Am lucrat în mai multe domenii diferite ale statisticii și am reușit să-mi aprofundez nivelul de expertiză, dobândind experiență. La nivel de responsabilități, un loc aparte a ocupat poziția de șef de delegație în cadrul vizitelor în contrapartidă la băncile centrale naționale și la autoritățile naționale competente, cu scopul de a promova relațiile cu acestea și de a le oferi consiliere privind pregătirile de raportare în calitate de noi membri ai zonei euro.

Acum îmi desfășor activitatea în recent-înființatul Birou de Date, care are ca scop optimizarea gestionării instituționale a datelor (inclusiv în domenii precum inteligența artificială) și care raportează către directorul responsabil cu bazele de date. Particip, de asemenea, la Forumul pentru diversitate și incluziune. Acestea sunt roluri care presupun competențe transversale și am satisfacția de a lucra cu grupuri variate, contribuind astfel la conturarea și modelarea politicilor mai ample ale BCE.

Au existat și obstacole, mă gândesc, de exemplu, la Brexit, având în vedere incertitudinile pe care le-a creat cu privire la activitatea mea pe acest post; dar, în cele din urmă, grație mediului dinamic, colegilor motivați și perspectivelor continue de dezvoltare, îmi amintesc mai mult de reușite.

Dimitrios Koukidis, specialist principal în managementul furnizorilor, Direcția generală comunicare

M-au impresionat evenimentele precursoare ceremoniei care a marcat inaugurarea BCE în iunie 1998. Am făcut parte dintr-o mică echipă de organizatori ai acestui eveniment major. Exista mult entuziasm și un sentiment de camaraderie în cadrul echipei, insuflat de provocările organizatorice care au însoțit înființarea unei noi instituții ce a trebuit să devină rapid funcțională. Ulterior, timp de câțiva ani, m-am bucurat să particip atât la organizarea de evenimente publice, cât și cu personalul BCE, iar spectrul și amploarea evenimentelor au continuat să se extindă și să evolueze.

În prezent, activez în cadrul serviciului denumit Servicii lingvistice, după ce, în anul 2016, am dat curs unei oportunități de mobilitate internă. Mă ocup de sarcinile de bugetare, achiziții și management al furnizorilor legate de traducere și editare, asigurând o acoperire adecvată în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Aceste funcții suport dețin un rol esențial în sprijinirea BCE pentru o comunicare clară și eficientă cu publicul avizat și neavizat. La nivelul BCE am continuat să integrăm cele mai noi tehnologii. De exemplu, împreună cu colegii mei, aplicăm tehnici ale inteligenței artificiale pentru a contribui la creșterea eficienței proceselor noastre.

Reflectând asupra acestui parcurs lung și interesant, sunt mândru de rolul pe care l-am îndeplinit referitor la înființarea BCE ca instituție de talie mondială care menține stabilitatea prețurilor și siguranța sistemului financiar în rândul a aproximativ 350 de milioane de persoane din zona euro. De asemenea, sunt recunoscător pentru că am avut șansa de a evolua profesional și personal de-a lungul carierei mele în cadrul BCE.

Francesco Mazzaferro, director, Secretariatul Comitetului european pentru risc sistemic

Încă mă văd, cu ochii minții, un debutant ce lucra în „Comitetul de trecere la moneda euro”, care – sub îndrumarea lui Tommaso Padoa-Schioppa – a monitorizat tranziția piețelor de la zece monede naționale la euro, în data de 31 decembrie 1998, la miezul nopții. În acea zi, când am atins punctul culminant al activității mele de când începusem să lucrez la Institutul Monetar European, la jumătatea anului 1995, am crezut în mod naiv că munca mea s-a încheiat. Mi-a fost teamă că, după ani de pasiune, riscam să mă cantonez în rutină. Dar, următorul deceniu petrecut în cadrul noii Direcții Relații europene și internaționale avea să-mi demonstreze că mă înșelasem. Datorită interesului în creștere pentru integrarea noastră monetară, mi s-a oferit oportunitatea de a elabora programe inovatoare comune de asistență tehnică oferite de către Eurosistem băncilor centrale și autorităților de supraveghere din proximitatea Uniunii Europene.

Zece ani mai târziu, când în urma crizei financiare BCE a devenit gazdă a Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), organism independent, am avut ocazia să încerc ceva nou. La începutul anului 2010 mi s-a propus să devin manager de proiect pentru înființarea CERS. Un an mai târziu am fost numit șef al Secretariatului CERS. De atunci, mi-a plăcut cu adevărat în fiecare zi să lucrez pentru a menține reziliența sectorului financiar într-un cadru instituțional larg, alături de băncile centrale și de autoritățile de supraveghere la nivel european și național, în mijlocul unui grup excepțional de colegi din cadrul BCE și de la instituțiile membre ale CERS.

Emily Witt, șef de serviciu, Direcția generală operațiuni de piață

Când m-am alăturat Institutului Monetar European în 1995, am fost printre primii o sută de colegi cărora ni s-au încredințat atribuții de pregătire a introducerii euro ca monedă unică europeană. În anul 1998, am învățat repede modalitatea prin care BCE colaborează cu băncile centrale naționale. Am fost încântată să contribui la coordonarea testării de ansamblu și să constat că sistemele nou-înființate funcționau în mod adecvat, indiferent dacă era vorba despre derularea operațiunilor de politică monetară, prestarea de servicii de plată sau colectarea de date statistice la nivel european.

Încurajată de obiectivul BCE de stimulare a mobilității interne, am activat în șase domenii diferite (Plăți, IT, Resurse umane, Secretariat, Statistică și Piețe). Acest lucru mi-a permis să îmi îmbogățesc cunoștințele privind aspectele de bază ale activităților băncilor centrale și să îmi perfecționez abilitățile de management de proiecte, management al resurselor umane și leadership. M-am simțit stimulată de expunerea la diverse perspective și stiluri de gândire și am reușit, de asemenea, să pun la punct rețele profesionale și prietenii durabile pe cuprinsul întregului spațiu european.

Misiunea BCE mă inspiră și sunt mândră că am contribuit la succesul inițiativelor privind managementul schimbării în beneficiul Europei. Un astfel de exemplu este lansarea sistemului nostru de gestionare a documentelor și evidențelor, fapt esențial pentru partajarea și diseminarea eficientă a informațiilor între colegii din băncile centrale naționale și pentru protejarea memoriei instituționale a BCE.

În acest moment, mă simt foarte împlinită în calitate de responsabil în cadrul serviciului denumit Servicii privind operațiunile financiare. Îmi place să iau pulsul piețelor și să beneficiez de amalgamul de operațiuni zilnice și proiecte interesante care presupune cooperarea cu numeroase domenii de activitate diferite ale BCE, cu bănci centrale și parteneri externi. Recent, noi am înființat serviciile de agent fiscal și de agent de plată pentru Comisia Europeană.

În timpul liber îmi place să citesc, să gătesc și să fac drumeții. Sunt membră activă a clubului de drumeții al BCE, o excelentă ocazie de a mă întâlni cu colegii și în afara locului de muncă și de a ieși împreună în natură, prin diverse locuri din Europa.

Conturile anuale

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2023